Cand vine seara mii de lumini se aprind, dar stiu ca-n mine de stelele se sting

La ce bun?

La ce bun intrebarea daca raspunsul ei nu este decat o alta intrebare?
La ce bun orice?
La ce bun soare,caci oricum apune si nu ai de unde sa stii daca vei mai apuca sa vezi rasaritul?
La ce bun apa,daca setea ta n-o poate satura toate raurile din lume?
La ce bun rasul,cand pe fata ta ranile unei suferinte anterioare nu s-au inchis?
La ce bun iubirea cand nimeni nu stie cum sa iubeasca?
La ce bun privighetoarea cand toti in jurul ei sunt surzi?
La ce bun glasul daca nu poti tipa raul din tine?
La ce bun luna?Ca te invata existenta solitara si rece?
La ce bun lacrima daca oricum se va usca?
La ce bun viata daca oricum trebuie sa mori?
La ce bun?
La ce bun ploaia daca nu-ti poate spala pacatele?
La ce bun vantul daca nu te scututra de rele?
La ce bun focul,daca te arde doar pe dinauntru,lasand doar coaja?
La ce bun pamantul daca nu te mai satura niciodata?
La ce bun eu,care pun atatea intrebari?

Amintirea ta

Revin si spun:Traiesc in trecut.Viata mea e acolo,si nu aici.Acolo imi am fericirea,iubirea,visele,zambetele,sperantele.Acolo te am pe tine,pe voi.
Au trecut patru ani,din nou repet,si gandurile s-au oprit la tine.Lacrimile nu mai usuca obrajii arsi,si buzele nu mai contenesc sa murmure numele tau.
A trecut un an de cand n-am mai simtit fericirea desavarsita.Inca aud scartaitul de cauciucuri pe zapada inghetata si mainile care-mi cuprind chipul,iar cuvintele magice i se inabusa pe buze.Intaiul Te iubesc!
Fericirea desavarsita tu mi-ai trimis-o.De acolo,de departe,de unde esti tu acum.Ai devenit gelos vazand cat sunt de fericita fara tine,vazand ca se poate.Si-atunci mi-ai luat-o,stiind ca ma voi intoarce la tine.
Miroase a tine,miroase a Moeciu,miroase a noi!
Mireasma ce Craciun,cu tine!

Shall I have another blog?

Ma gandesc serios daca sa tranform blogul asta intr-unul comercial.L-am creat ca un loc de suflet unde sa-mi refulez toate bucuriile si depresiile,lacrimile si zambetele.Nu am vrut sub nici o forma sa fiu"just another blogsspot blogger".Dar acum parca imi vine sa scriu mai mult despre ce vad,despre ce se intampla,despre ce aud,si ca sa nu fiu ipocrita zicand ca asta e singurul motiv,am observat ca blogurile de creatie nu au trafic foarte mare,desi nici pe departe sa fac prostitutie on-line,indiferent daca il transform pe asta,sau fac altul nou.
Habar n-am cum sa fac!Fac dintr-asta o amestecatura de texte,sau e nevoie de unul separat?Sa las substanta aici si toata materia sa o mut pe un altul.
Stiu ca nu sunteti multi,dar astia putini,care treceti pe aici,ma ajutati?

Transform"Culoarea disperarii si gust de lacrimi"intr-un blog comercial?
	Da,e prea greu de citit asa
	Nu,mai bine le separi
	Nu ma intereseaza
pollcode.com free polls

Mihai Margineanu - Cand te scuturi de zapada

"Asculta bine!Parca s-ar fi gandit special la tine!"



Multumesc Mihai!You made my day!:*

Mos Craciun a murit!

"Vine iarna,vin sarbatorile,vine Mosul!"Aud asta de mai bine de o luna,de la oricine.Pentru mine nu vine.Nimic din toate astea.Refuz sa iau parte la teatrul asta meschin.
Totul se transforma.Orasul e impanzit de beculete,reclame luminoase,vanzatori ambulanti la fiecare colt de strada care vand kitchuri si Mos Craciuni hidosi.Vitrinele sunt acoperite cu litere de-o schioapa:"Anul asta Mos Craciun vine aici!".Au transformat iarna,sarbatorile si Mosul intr-o campanie de marketing groteasca.
Eu nu asa le inteleg.Altceva inseamna Craciunul pentru mine.
Inseamna trosnetul lemnelor care incing cuptorul pentru placinta,mainile mamei pline de aluat cu mireasma de esente,aceleasi maini care inchin acelasi aluat cand l-au ispravit de framantat,si mai ales zambetul ghidus care ma invita sa pun cozonacul in forme.
In fiecare an,de cRaciun mama ma lasa sa ma simt mare.Imi dadea voie sa ma asez langa ea si sa infasor sarmale in foi de varza acra,chiar daca,nu stiu cum se facea,dar de fiecare data ale mele erau cele mai mari din oala.
Zgomotul portii trantite de vant ma facea sa ies in fuga afara.Cu doar cateva zile inainte de Craciun tata se intalnea cu Mosul si-i dadea bradul sub care urma sa puna cadouri.
Tot mama cauta prin buzunare si-mi dadea un mar si patru nuci dupa ce ziceam "Buna dimineata",un colind sau toate uralele cu traditie.Si pe tata il colind,dar al lui e unul mai special.e "Colindul pescaresc".Si in fiecare an ii aduce aceeasi bucurie pe chip si aproape ii vad inima crescand,vrand sa-i iasa din piept si sa mi se arunce in brate.
Iarna copilariei mele se petrece pe ulita plina de sanii si copii zgomotosi,cu sanii amri trase de cai imbracati de sarbatoare,derdelusuri inalte si oameni de zapada,ponositi cu oale veci si maturi tocite.
Sarbatorile incep cu un grup mare de copii mergand prin vecini la colindat.Vecinii si rudele mele au fost intotdeauna mai buni decat cei ai lui Nica.Ai mei ne ascultau cu drag si ne umpleau traistele taranesti atarnate de gat.
Nu-mi inghetau in zadar mainile si nasul.Ajungeam acasa si pentru ca "nu e frumos sa ne certam tocmai azi,in zi de sarbatoare"imparteam traista cu cei doi frati.
Bradul nu l-am impodobit niciodata inainte de Ajun.L-am transformat intr-un ritua.Colinde,rasete,miros de cozonac cu nuca,abia scos din cuptor si fratele mai mare care ma ridica in brate si-mi lasa mie onoarea sa pun steluta din varf.
Mosul a venit in fiecare an,si mi se parea ca am iubeste pe mine cel mai mult,pentru ca-mi lasa cadouri peste tot,la toate rudele si toti prietenii.
De cativa ani,insa,Mosul nu mai vine.Nu mai vine de cand am aflat ca de fapt,nu exista.De atunci adrurile de Craciun sun doar cadouri de la cei care mi le ofera.Desi le gasesc sub brad,nu mai e deloc acelasi lucru.Mi-as dori sa fi ramas asa toata viata.Pe ulita satului,cu batai zdravene in zapada,cu maini inghetate,incalzite mai tarziu al guar sobei din bucataria mica.Mi-as dori ca macar pentru mine Mos Craciun sa fi trait vesnic.
Ma intreb daca vreodata o sa mai fie la fel,daca o sa ma mai pot bucura de zapada,de toate lucrurile de atunci.
Oare magazinele astea impanzite cu beculete si beteala colorata,care-l promit pe Mos Craciun,mi-l pot da si pe al meu inapoi?O sa intreb...

Lasandu-mi visele sa cada pe umerii batuti de vant
te-am omorat,iubire sfanta,ca un copac ucis de vant.
Ti-am pus pe buze-o mana grea,oprindu-ti ultimul cuvant
si ti-am vazut trupul micut cum se intinde pe pamant.
Salbatici vulturi zboara-n cerc,dorindu-si sa te parasesc
dar ultimul tau suflu surd ma-ndeamna inca sa nu plec.
Vazand cum mori ma-ncearca-un zambet
dar gura are lacat pus,ce i-a inchis ultimul sunet,venit de undeva de sus.
Un inger se coboara lin si se aseaza langa tine
si-ncepe-a plange cu suspine vazandu-ti ochii cum se-nchid.
Ma-ntorc sa plec,dar se ridica,si-ajunge iute langa mine
priveste-acum im ochii-mi goi,muriti deodata langa tine.
Desface aripile-ncet si-mi prinde trupul cu putere
facandu-ma sa ma inec in lac de lacrimi si durere.
Imi strange capul intre maini si imi sopteste la ureche:
"Tu suflete,pagan in veci,ti-ai omorat iubire sfanta!"
Incep acuma sa-l implor sa-mi crute chinul dintre sani
caci vreau de tine sa fiu plina si vreau ca sa iubesc din nou.
Ofteaza-adanc,ma strange-n brate,si-mi spune dupa lung ragaz
ca orice-n lumea asta as face,si-oricat am sa ma chinuiesc
eu fara tine,niciodata,Pamantul n-am sa-l mostenesc.
O aripa-i prea alba-ntinde si-ncepe a te mangaia
si-odata,parca,a mea iubire incepe iar a respira.
Imi umple sufletul de tine si-mi porunceste a pleca
gonindu-ma in lumea mare ca sa-mi traiesc iubirea mea.
Eu rad si plec,parca plutind,si-s fericita ca te am
dar ingerul din urma-mi striga:
"De astazi numai eu te am"

Erika needs me,needs you,needs us!!!

Ce ziceti?Incercam pentru Erika?Eu cred sincer ca se poate si ca merita.
"Hai sa ne strangem toti la Club Fiat 500 Cabaret (Cabaret Tei - Strada Glodeni 3, Bucuresti - harta aici ) duminica,14 decembrie,la orele 19:30 si sa bem un cico ascultand:

- Spin

- Vama

- Directia 5

Hai sa facem o seara misto, sa intindem o mana, sa salvam un copil fara de vina. Biletul va costa 30 RON, bani care vor fi donati integral in contul Erikai." citat din postul lui Cabral,care si-a adunat toate fortele si a strans toti prietenii sa-l ajute.De fapt sa o ajute pe Erika.tudor ajuta si el.
Eu din pacate n-o sa pot fi acolo,asa cum nu am ajuns nici prima data.Dar se poate si altfel,iar eu asta o sa fac,din nou:

JOSIAN WIPPER

Lei: :Ro50BRDE410SV20042894100

Euro: RO10BRDE410SV20043694100

USD: Ro06brde410sv20043774100

SUCURSALA ACADEMIEI, CALEA VICTORIEI NR. 32-34,BUCURESTI, ROMANIA
SWIFT BIC: BRDEROBU

Teledon pentru Erika :
0900900245 - 5 euro ;
0900900247 - 7 euro
numai pentru reteaua romtelecom

Ce ziceti?Mai salvam un inger?

Azi am gasit pe cineva.Aici,in blogosfera.Pe blogul lui cabral am citit un comentariu.mi-a sunat foarte cunoscut numele,am intrat...si asa l-am gasit.Am fost in acelasi liceu,el la C,eu la E.Stiu ca printr-a 9-a simteam niste fluturasi pe ici,pe colo cand il vedeam.Ce-mi mai aduc aminte e ca m-am indragostit foarte tare de un coleg de-al lui de clasa(intre timp cred ca au ramas prieteni),si de 1 martie,intr-un an,erau amandoi undeva in fata usii...si de-atunci intr-o agenda groasa,invelita-n coperti verzi,sta capsat,sub presiunea unor benzi late de scoci,un ghiocel.In dreapta scrie cum,cine,unde si de ce.
De ce imi place si de ce vorbesc despre el?Scrie ametitor,cam cum as vrea si eu sa scriu.E profund(blogul),si cand citesc ma intreb mie oare de ce nu mi-a trecut prin cap?E frumos,parca m-as citi pe mine.
Si e ciudat.4 ani nu stiu daca s-ar fi gandit cineva ca el poate arata si asa :)
Bogdane ,bine ai venit in blog-roll!

"Prietenia dintre frati seamana cu lemnul de aloe,care nu se vede inflorind decat o data la o suta de ani!"

Viata m-a invatat ca exista prea putini oameni care conteaza pentru a-ti pierde timpul cu orice individ care se posteaza in fata ta,iti zambeste cald si-ti spune sec"vreau sa fim prieteni".
Tot viata ne grabeste pe toti si nu ne mai da voie sa privim din exterior cercul nesfarsit de oameni care ni se perinda prin fata ochilor.Ne grabim sa ne imprietenim,ca cunoastem oameni noi,sa fim in permanenta in haita.Sa fim multi.Cat mai multi.Toti.De cate ori,inainte de a accepta o invitatie,ai intrebat"Cine mai vine?".Si parca niciodata n-a fost suficient de multa lume incat sa te convinga din prima.
De cand "cativa" nu te mai multumeste?De cand nu-ti mai ajunge un singur prieten?Sau doi,sau trei.Ai uitat ca atunci cand te-ai nascut ati fost doar doi?Aia a fost prima prietenie din viata ta.Si va continua pana la sfarsit.E neconditionata,e sincera,e cea mai frumoasa din cate o sa ai vreodata.Ai uitat ca te multumeai cu o singura prietena care-ti admira papusile,sau care-ti imprumuta papucii ei cu fundita?
Ai crescut acum si ai impresia ca doar daca ai multi prieteni vei progresa.Vrei sa fii in randul lumii,iar un numar cat mai mare de prieteni iti va asigura statutul de "ce tare e!".
Hai sa-ti zic ceva,tu singur evoluezi,tu alegi ce vrei si cand sa faci.Iar prietenii,oamenii aia cu care te inconjori zilnic,vor fi primii care vor trage cu dintii sa te dea jos daca ai urcat o treapta inaintea lor.Nu te mai lasa sa-ti faci ritualul zilnic,nu-ti mai dau voie sa te gandesti la tine.Un prieten iti acapareaza toata atentia si energia.Nu mai esti tu atunci cand ai gasit un om pe care-l iubesti,si pe care,cu mare drag,il numesti"prieten".Vei alerga in intampinarea nevoilor lui,ii vei pansa ranile,il vei ajuta sa bea apa si-l vei face sa zambeasca,uitand ca tu insuti sangerezi,ca plangi de ceva vreme si ca esti insetat.
Opreste-te,te rog,un pic din fuga ta nebuna spre oameni.Uita-te la tin,imprieteneste-te cu tine.Asta vrei sa fii toata viata?Umbrela celorlalti?Adu-ti aminte cat de fericiti ii faci pe ceilalti,cum rad cand te vad si cum te suna.Acum priveste-te-n oglinda si spune-mi ce vezi?Daca vezi o fata trista,niste ochi inroiti de plans si un suflet din care tasneste durere,renunta.Daca noptile tale sunt preponderent triste si singure,daca atunci cand pui mana pe telefon iti raspund doar casute vocale,tonuri ocupate si oamei grabiti care te vor suna "mai tarziu" incepe sa cauti un alt prieten.Pe tine.Tu poti sa fii cel mai bun prieten al tau,si doar tu poti lua cele mai bune decizii pentru tine.Apropie-te de oameni,nu deveni un salbatic,dar impuneti limite.Ai sa razi,dar limitele sunt cheia prieteniilor perfecte.Altfel,risti sa te trezesti singur,sangerand,intr-o mare de rechini hulpavi,gata oricand sa se infrupte din tine,stiind ca asta le va asigura existenta pentru o vreme.
Stai linistit,nu esti singurul.Habar n-ai cati inaintea ta,si cati dupa tineii vor hrani.Inceteaza sa mai renuntila tine pentru ei.Nu mai sari din pijamale direct in hainele de club la primul tarait al telefonului.Adu-ti aminte ce vroiai sa faci de fapt.Sa lenevesti in pat,in fata televizorului,sa vezi un film,eventual sa dormi.Invata sa spui "NU".Timpul pe care il ai tu cu tine nu ti-l poate da nimeni.Adu-ti aminte cand ai fost fericita ultima data pentru ce ti se intampla tie,si nu lor.Nu renunta la nimic din ceea ce te face pe tine fericit pentru bucuria celorlalti.
Eu le-am facut pe toate.Au fost in permanenta in jurul meu oameni multi,prieteni.Si majoritatea prieteniilor duse la extreme.Acum nu mai e aproape nimeni.Multi au plecat de buna voie,pe altii i-am alungat eu,intetionat.Sunt atatea pe care le regret acum,si pe care nu le-as mai face nici macar o singura data.
Am crezut ca prietenii imi vor da totul si l-am indepartat.Eram absolut convinsa ca n-o sa faca niciodata nimic pentru mine.I-am aruncat in fata cuvinte reci si pline de ura.Azi imi dau seama cat de mult il iubesc si ca in mare parte ceea ce sunt i se datoreaza.Chiar si din umbra,atunci cand i-am cerut cu toate fortele sa plece,m-a ajutat sa ma ridic.Am grezut la un moment dat ca-l pot lovi prin ea.Si-au fost cele mai mari lovituri pe care mi le-as fi putut da mie vreodata.Nu cred sa fi simtit vreodata atata dezamgire decat atunci.Lacrimile care i-au cazut de cateva ori pe ascuns,mi-au cazut pe bucata de gheata din piept si-au transformat-o in suflet.
Ma straduiesc in fiecare zi sa-mi gasesc cuvintele sa-i cer iertare,dar nimic nu va mai sterge nemerniciile ce le-am facut.Azi cand m-am trezit din visul de copil rebel,am ridicat ochii si era acolo.Imi este rusine sa-l privesc,iar intelegerea si bunatatea cu care ma trateaza in continuare,ma fac sa ma simt si mai nenorocita decat sunt.
Si poate de-asta adorm seara plangand si ma gandesc la tine,si-ti cer iertare in gand.Si poate de-asta imi plange sufletul si se frange cand stiu ca plangi,esti suparat ori bolnav.Pentru ca te iubesc.
Poate daca as fi incetat sa te aseman cu el si sa vad in tine monstrul care mi-a transformat copilaria in cosmar,ar fi fost altfel.Poate daca n-as fi crezut ca totul mi se cuvine mi-as fi dat seama mai demult ca te iubesc.Poate am fi fost prieteni.Dar "Prietenia dintre frati seamana cu lemnul de aloe,care nu se vede inflorind decat o data la o suta de ani!"
As vorbi despre tine o viata intreaga si oricui .Dar cuvintele nu-mi vor ajunge sa povestesc toate cate ai facut pentru mine,cate le regret si mai ales tot ce insemni pentru mine.
Prieten drag,te-as vrea langa mine o viata intreaga.Te iubesc,iar prietenia ta mi-e sfanta.Am sa-ti adun cuvintele toate intr-un colt de suflet si de minte,si-am sa le tin ca intaia-mi carte despre viata!

Mocliceni de Olanda

Mihnea a plecat de mult timp de acasa.Sa fie vreo sapte ani de cand maica-sa la sarutat pe frunte ultima data-cel putin pana acum.A iesit pe poarta casei batranesti,vopsita in verde aprins,cu stresine lasate de povara ulucilor si cu gauri din loc in loc,facute de ploile care au izbit fara mila lutul chirpicilor.Era imbracat in singura pereche de blugi pe care ii avea,cu un tricou verde iar pe umeri ii atarna o geanta Adidas,pe care o capatase de la un var ceva mai instarit,de la Bucuresti.
Cu mainile in buzunare mai intoarse o data capul si cuprinse in privire casa cu hornul inca fumegand,grajdul lui Miclos,prietenul lui cabalin de toata viata si mai ales cotetul lu'Motu,cainele care l-a invatat ce inseamna loialitatea.Mai lua cu el si mirosul painii de vatra,pe care batrana mama-sa abia acum o scotea din cuptor.
La tata-su nici nu indrazni sa se mai uite.Il lasa pe prispa casei,tragand din pipa lui veche si aproape putrezita.Daca l-ai fi vazut ai fi crezut,fie si numai pentru o singura clipa,ca nu-i pasa catusi de putin ca unicul mostenitor al saraciei lui va pleca,poate pentru totdeauna.Dar indata ce poarta de la ulita se tranti zanganind il podidira lacrimile si incepu sa planga,incet,mut chiar,si doar din cand in cand suspina adanc.Batrana innebunita de durere,lua matura in mana si se duse in fundul curtii.De parca paiele imprastiate de vant si cateva graunte crutate de cele 6 gaini,cate aveau,erau motivul plecarii lui Mihnea
Batranul tata inca mai plangea infundat si parca acum era si mai batran decat de dimineata.Ii parea rau.Isi aduse aminte ca de cateva ori fiul sau incercase sa-i spuna ca va pleca.Dar de fiecare data i-o taia scurt"O sa pleci in pastele ma-tii!Unde crezi ca o sa poti sa te duci?Cine te primeste pe tine,baiatul lu'Bangala,de la Mocliceni?Saraci am fost din mosi stramosi!Asa a vrut Dumnezeu cu noi!"Iar acum,cand Mihnea plecase de-adevaratele,isi dadu seama ca vorbele pe care i le spusese tatal sau si care pe el il facusera sa renunte nu avura acelasi efect asupra fiului sau.
Afara deja se inserase iar batranul inca plangea.Se mai gandea si la cei 3 copii pe care ii avusese inainte de Mihnea,dar pe care bunul Dumnezeu nu vru sa li-i lase.Poate daca ar fi trait nu ar mai fi fost atat de grea plecare lui Mihnea.Macar unul dintre baieti sau cel putin fata daca nu toti 3.Dar degeaba se gandea la toate acum,Mihnea fusese singura alinare a batranetilor lor.
Isi mai aducea aminte de cate ori ii spunea sa munceasca,sa se insoare si sa se aseze la casa lui,sa faca vreo 2-3 copii si sa lucre pamantul,sa aibe ce le pune pe masa.Nu aveau pamant mult.Numa vreo juma de hectar,dar puneau tot ce se putea.Doua-trei randuri de porumb,boabe pentru pasari,cateva de floarea-soarelui,si restul fan pentru Miclos.Dar asa cum erau,nu intinsera nicodata mana la nimeni,si nu i-a ras satul niciodata.Dar pentru Mihnea nu a fost niciodata de ajuns.
A vrut chiar sa faca si scoala.A facut un an la Politehnica,la Bucuresti,dar s-a lasat si s-a intors acasa.Din lipsa banilor.
Nu era el chiar cel mai respectuos om sau cel mai muncitor,dar oamenii din sat se uitau in obrazul tatalui sau si-l tratau cu un oarecare respect.Era mai mult genul visator.Ii placea sa viseze si sa le povesteasca prietenilor ce o sa faca el.In fiecare duminica se strangeau la birtul din sat,iar in timpul saptamanii pe maidanul scolii saracacioase,unde Mihnea isi delecta audienta cu visele lui marete si ce o sa faca el cand o sa fie mare.Baietii dadeau aprobator din cap si-l incurajau punandu-i o multime de intrebari,desi pe fetele lor se putea citi foarte clar resemnarea cu conditia de tarani,care nu vor pleca nicicand din sat.Pe Mihnea il incurajau si-l sustineau in ideea lui de a parasi Mocliceniul,desi de cand se stiau ei aproape nimeni nu se realizase in alta parte decat aici.Si tocmai de-asta le venea atat de greu sa creada ca Mihnea va fi printre putinii.
Dupa fiecare intalnire cu ei era si mai convins sa plece de aici.Si nu neaparat faptul ca ei il icurajau ii intarea dorinta,cat mainile lor aspre si batatorite de coada furcii cu care adunau fanul sau de coarnele plugului pe care il impingeau cu indarjire in timpul zilei.
Acum toti erau surprinsi ca baiatul a plecat,desi ii averitzase in repetate randuri.
Tot satul ramase in urma lui mut de uimire,si parea ca toata viata Mocliceniului se opri in loc.

Pe ulita din mijlocul satului e o casuta mica,care pare sa nu aibe mai mult de 4 camere,iar in spate o bucatarioara mica de vara,cu o soba incropita din lut si paie,pe hornul careia iese un abur subtire cu miros de mamaliga.
E o casa simpla,de tara,dar ingrijita.Are peretii vopsiti cu var alb,si gardul nou de la ulita e de un crem vanilat.Dupa tabla noua de pe casa si burlanele argintii ai zice ca e o casa facuta acum,de o luna cel mult.Dar pare mai degraba ca oamenii s-au pregatit de nunta.
E casa lu Ion Mihalache,unul dintre cei mai respectati sateni.Nu are o avere mare.Cateva arii de pamant,un cal,o vaca si cateva pasari prin curte.Are un baiat si o fata.Pe Neagu il are aproape,s-a insurat acum vreo 3 ani cu Ana lu'Vlad,o fata de acolo din sat.S-au mutat la casa lor si au vreo 4 copii frumosi si cuminti,care-i umplu curtea lu' Mihalache in fiecare duminica.O mai are si pe Marga.O frumusete de fata.E inaltuta,zvelta si are sani rotunzi si plini.Are ochii mari,verzi,si parul de cireasa neagra,pe care si-l poarta mereu in cosite impletine.O poarta Mihalache imbracata numa'n iei alba,tesuta cu fir subtire si fota din borangic.
Dar astazi o poti zari printre scandurile gardului imbracata cu o rochie de deftina inchisa la culoare,maturand de zor colbul curtii nu foarte mari.Din cand in cand isi sterge lacrimile care i se rostogolesc pe obrajii imbujorati cu maneca rochiei.Parul ii e valvoi in cap si ochii bulbucati de atata plans.In halul asta nici n-ai zice ca pentru ea s-au facut pregatirile de nunta.Vroia Mihalache s-o marite cu Mihnealu'Bangala.
Dar acum,cand acesta plecase se naruise totul.Iar pe Mihalache nici nu-l mai interesa de banii cheltuiti cand ii vedea ochii Margai.Saraca fata,se indragostise pana peste cap de Mihnea,si il iubea din tot sufletul.Vroia sa se marite cu el si sa faca doi copii,sa se aseze la casa ei.Acum nu-i mai ramasese decat sa planga.
Trecura doua saptamni de la plecarea lu'Mihnea,dar Marga suferea ca in prima zi.Si o dureau tot mai tare privirile oamenilor din sat,pline de mila!
Mihalache vorbi cu nevasta-sa si se hotarara sa o trimita pe fata la Cluj,la o sora de-a lui.
Peste inca o saptamana Mocliceniul avea sa mai piarda un suflet tanar.
Marga Mihalache isi saruta parinitii,isi stranse nepotii in brate si pleca la Cluj.
Incet incet ranile i s-au inchis,s-a maritat si are un baiat frumos,ca o floare de crin.
Sa maritat cu Alexandru,un baiat de varsta ei,si el tot de la tara.Din Morau.
A venit la Cluj din acelasi motiv ca Marga.A iubit o fata,da' a plecat departe.Si ca sa o uite a venit aici.
Copilul nu e al lui,e a lu'Mihnea.Da-l iubeste ca pe ochii din cap,mai ales ca l-a crescut de la un an si acum are aproape sapte.Sunt o famile.Sunt fericiti.Un singur of mai are Marga.Vrea ca intr-o zi Mihaita asta mic sa-l cunoasca pe tata-su!

Despre Mihnea lu'Bangala nu prea mai stie nimeni nimic.Le mai trimitea batranilor din cand in cand cate 100 de EUR,dar de cand au murit...
E bine acum,a ajuns capsunar in Olanda.Face bani,si-a luat casa,se duce in vacante.
Si s-a insurat.Tot cu o romanca.E din Morau,de pe langa Cluj.Are un copil de vreo sapte ani,si-l cheama Alexandru.S-au luat cand avea copilul trei ani.
Mihnea are un coleg de servici,Andrei Popa,tot roman si el,din Cluj.L-au invitat pe la ei sa le mai povesteasca ce mai e prin tara,ca el a venit in Olanda mai de curand.
Le povesteste cate verzi si uscate.Ajunge chiar sa le vorbeasca de prietenii lui de la Cluj,Marga Mihalache si Alexandru Nechifor.Cum s-au cunoscut ei,la Cluj,cu saraca fata a plecat de acasa,de la Mocliceni,dupa ce"un nenorocit cu care trebuia sa se marite a parasit-o",cum l-a cunoscut pe Alexandru,si el tradat de o"panarama de femeie",si mai ales de minunea de copil pe care il au,copilul nemernicului de fapt.
O liniste apasatoare se lasa deasupra mesei.Andrei se ridica sa plece,nu ianinte de a-si arata uimirea"Cat de bine seamana Alexandru vostru cu Alexamdru,prietenul meu de la Cluj!"

Cu lumina stinsa,Mihnea si Ioana stau intinsi in pat fara sa-i ia somnul.Incearca sa-si faca curaj,fiecare dintre ei sa marturiseasca fie ca Marga Mihalache e aia a lui si ca Mihaita e fiu-su,fie ca Alexandru Nechifor e tatal lui Alexandru asta mic.

Iarna vine cu moarte

Copilul alearga vesel prin zapada pufosa,abia asternuta pe deal.Mama il priveste de la distanta si-i zambeste cu dragoste.Copilul ii smulge din mana hamul saniei si se arunca pe ea.Tata se apropie si el usor si o strange pe mama in brate.Copilul lasa sania sa alerge in voie la vale.Mama si tata il iubesc mult.Copilul se prabuseste in zapada la cativa metri de picioarele lor.Mama incepe sa planga.Copilul nu se misca.Tata se uita nedumerit in jur si copilul se ridica spre cer.Tata izbucneste si el in lacrimi si hohote.Copilul se transforma in inger...

monolog...cu mine

ti-e dor de tine,asa-i?stiu pentru ca te vad.stiu pentru ca simt!iti vad ochii tristi in fiecare dimineata si ma gandesc cum si ce sa fac sa mai zambesti o data!
si sa stii ca si mie mi-e dor de tine.mi-e dor sa te vad cum iti alearga degetele lungi pe tastatura neagra,dand nastere altor si altor randuri de vise,de povesti,de lumi magice.
nu ai putea oare sa renunti la umanitate si sa te transformi in inger?ce-ar fi sa devii doar un val,o boare de vant,o raza de lumina?nu crezi ca asta te-ar ajuta sa nu mai plangi?prea devreme iti sunt ochii obositi de plans si umerii apasati de poveri si sufletul aproape mort si trupul had!
e prea devreme pentru toate astea!de ce nu intelegi?de ce nu vrei sa faci ce e normal pentru vremea ta?nu ai atins maturitatea deplina sa poti sa te gandesti la viitor si la ce ai putea,ai vrea sau ar trebui sa faci maine.renunta la toate pentru o clipa si fii tu.gandeste-te la tine si la nimic altceva.oare viata asta pe care o ai nu te-a invatat ca nu conteaza nimic mai mult decat tine?drumul asta care duce inevitabil catre moarte ar trebui sa fie un lung periplu de cantece si bucurie,de vise,de speranta,de dragoste.nicidecum sa fie presarat cu atatea lacrimi si ganduri sumbre.
incearca sa ma asculti,te rog!abandoneaza-ti mandria si ambitia asta nebuneasca de a face atat de multe.

azinoapte te-am abandonat.te-am lasat inchisa in casa si eu am plecat sa bantui pe strazi singura.mi-era dor sa fiu singura!nu,nu eu cu mine!doar eu.parca m-am regasit.am alergat desculta pe strazi,m-am daruit ploii si am respirat tot aerul din lume!mi-a venit sa plang si stii ce?am plans!am tipat din toate puterile si am iubit lumea.am cantat cu tudor si cu dana.apoi mi-a cantat tot dana ceva frumos...ceva cu "tine" sau "tu".mi s-a facut dor de tine si m-am intors acasa.te-am gasit exact unde te lasasem,ma asteptai.stiu ca fara tine n-am nici un rost si fara tine n-as exista catusi de putin.noi impreuna suntem o singura fiinta,suntem EU...sau TU!

Lumea mea

inima bate aproape sa-mi sfasie pieptul.atata bucurie n-am simtit nicicand.e amestecata cu dureri ascutite si suspine profunde.viata mi se scurge lin intre ieri si maine,niciodata azi.traiesc din amintiri amestecate cu vise si speranta zilei ce-si va ivi zorii curand!azi este compus din cele ce s-au intamplat si cei care au fost,si toate cate sper sa fie maine.azi nu-mi ofera nici o perspectiva,dar maine stiu ca se vor intampla atatea.azi aproape n-am facut nimic,dar maine ma voi naste iar.si sufletul va vibra cu aceeasi emotie la botezul razelor de soare sau a vantului stingher.visez ca maine voi prinde lumea intr-o mana si-o voi arunca dincolo de nori.maine viata mea va prinde cu adevarat contur.maine ma voi fi implinit intru totul.
n-as vrea sa-l reneg pe azi,pentru ca in el il fauresc pe maine si-l retraiesc pe ieri.atat pot spune despre el,desi ieri,a fost si el un maine si l-am iubit la fel de mult ca pe maine de azi.
dar acum azi nu-mi ofera nimic,pe cand ieri deja stiu ce a avut de dat si ce am ales sa iau.stiu ec am iubit ieri si iubesc si azi,doar pentru ca a fost ieri.pe maine il iubesc tocmai pentru ca nu-l cunosc.de unde pot sti ce plete blonde ori chip demonic imi va aduce maine?ai carui ochi si zambet va dori sufletul maine?ce ieri imi va aduce maine?pot doar sa visez la ce va fi.
azi vi-l daruiesc voua si faceti ce vreti cu dansul.mie oricum nu-mi place lumea voastra.sunteti prea agitati si grabiti.vreti sa faceti totul azi cand de fapt mai e atata timp.plangeti si va suparati ca s-a terminat azi,fara sa va dati seama ca maine va deveni si el azi!dar faceti ce vreti cu el,e al vostru!lungiti-l,latiti-l,trageti de el pana aobositi.
eu raman in lumea mea care e de o mie de ori mai frumoasa.aici oamenii nu-s decat buni,e dragoste si zambet.e minunat aici,si-mi place de mor lumea mea,tocmai pentru ca e doar a mea.
imi pare rau,dar nu ma pot alatura cerintelor voastre cel putin ciudate si dorintelor carnale,care v-au transformat in animale.nu va pot intelege gandurile perverse si sufletele moarte.
da,stiu!sunt o ciudata,care traieste pe alta lume.numai ca lumea voastra e si lumea mea,fac parte si eu din ea,pe cand lumea mea n-o sa fie niciodata a voastra.
somn usor!

hello...

Salveaza-ma de mine

Invata-ma,te rog,ce-nseamna sa traiesti fara vise si fara sperante.Ajuta-ma sa zbor fara aripi sau transforma-ma in om.Am obosit sa-mi doresc,sa astept,sa vreau.
Transforma-ma intr-un om de piatra si ia-mi tot ce simt.As vrea sa uit ce-nseamna zambet,si viata,si soare,si lacrimi si toate cate sufletu-mi aduce.
Te rog,zi-mi unde merg sufletele cand trupul moare?Ia-l si pe al meu si du-l acolo.Lasa-mi doar trupul si pasii.De fapt,lasa-mi doar trupul.Zgomotul tocurilor imi inspira alte,si alte,si alte ganduri.
Te rog,ia-mi stralucirea ochilor si zambetul de pe chip.
Lasa-mi o fata fada si un chip sters.Ajuta-ma sa trec nepbservata,si la randul meu sa nu observ nimic.Fereste-ma de oameni si de dragoste.N-as vrea sa ma mai indragostesc si nici sa mai iubesc vreodata.
Te rog,ia-mi tot.Vreau sa fiu un om care nu doreste nimic.Fara tinte si idealuri sau vise si dorinte.
Ia-le.Toate ti le dau acum!Iti dau cartile,condeiul si hartia,tot ce-mi hraneste sufletul si visele.Nu-ti cer nimic in schimb,promit.Doar ajuta-ma sa nu mai fiu eu.
Sunt prea multe acum,aici.Prea multe lacrimi,prea multa durere si suferinta.Prea multi oameni care vor sa para ce nu sunt.
Ia-mi povara ce mi-a cazut pe umeri si ma apleaca spre pamant.Sunt multe toate cate le traiesc.
Salveaza-ma de mine,sau daca nu,adu-mi numai o clipa fericirea.

et toi?attendras puor le suivant?

m-am agatat din nou de un vis ce pare ca se apropie de sfarsit.lumina puternica imi inteapa pleoapele dar refuz sa ma trezesc.mi-e frica de golul imens pe care-l voi gasi in jur,mi-e frica de singuratate,mi-e frica sa cred ca nu mai esti,si poate mai rau,ca n-ai fost niciodata.
gandurile au insistat sa fii al lor,si sufletul a vrut sa te inchida in el.
mi te-au adus in dar,iar eu mi te-am insusit.dar tu n-ai fost niciodata al meu,si nici n-o sa fii vreodata.pentru ca oamenii minunati refuza sa stea.si tu esti unul dintre ei.iti place sa sa te joci,mai ales cu gandurile muritorilor.vrei sa cunosti cele mai intunecate si ascunse secrete,dar refuzi cu incapatanare sa dai ceva in schimb.
refuz sa ma mai gandesc,sa mai visez la tine,sa te consider element principal al viitoarei existente.
lucrurile se delimineaza foarte clar in viziunea mea:tot sau nimic.de fiecare data parca e mai bine tot,nu?
dar stiu ca tu o sa refuzi sa trezesti dimineata uitandu-te la mine,n-o sa-ti placa sa ma vezi plangand(pentru ca tie iti plac femeile puternice),n-o sa vrei sa ascultam zgribuliti in patura ada milea si nici sa-mi saruti ochii fericiti si plini de tine.n-or sa-ti placa buzele pline de iubire,gandurile indragostite si sufletul nebun.
iti place sa vezi concretul,sa te sprijini pe demonstratii reale.iar eu...doamne,mie-mi place sa visez cai verzi pe pereti.
si de-aia ma intreb,si daca ar fi sa vrei,cat ai rezista langa o persoana care traieste intr-o lume fantasmagorica?
vezi?iar aberez...nici n-ai venit si te-am facut al meu,nici nu stiu ce-ti doresti si cred ca vrei sa pleci...
inca o intrebare si te las...you'll wait for the next one,or you come along with me?

4 ani si inca te mai iubesc...
a trecut atat de mult timp si inca mai pot trai fara tine...cum?a trecut o vesnicie de cand nu te-am mai vazut,de cand nu te-am mai sarutat.si tot de o vesnicie inca te iubesc.pe tine si atat!toate dinlauntrul meu au murit odata cu tine.doar in visele in care-mi apari pot spune ca traiesc...numai atunci mai rad si iubesc cu adevarat.
in rest,tot ce se intampla in jur-unii o numesc viata-traiesc intre lacrimi,amagiri si dezamagiri,tristete si dor de tine.
ma bucur sa stiu ca nici tu nu m-ai uitat,si ca ma vizitezi din cand in cand.si anul asta ai venit,si-ti multumesc.a fost unul dintre visele care mi-as dori sa nu se fi terminat!de fapt,toate visele cu tine imi doresc sa fie nesfarsite...
si-atunci,ce rost mai are o viata traita in vis?daca asta e pretul pe care trebuie sa-l platesc,atunci...bine!
acum,inca un an voi alerga fara nici un rost prin lumea asta,asteptand din nou sa vii.
atat de dor imi e de tine...de ce-mi tot spui sa nu plang?cum altfel cand doar tu ma faci sa zambesc?sa rad,sa alerg,sa zbor...
mi-e dor de tine...inca o data,si inca o data,si inca o data...de un milion de ori!...te iubesc!

for / from MY Tudor

D' you breathe the name of your saviour in your hour of need,
And taste the blame if the flavor should remind you of greed?
Of implication, insinuation and ill will, 'til you cannot lie still,
In all this turmoil, before red cape and foil come closing in for a kill

Come feed the rain
'cause I'm thirsty for your love dancing underneath the skies of lust
Yeah, feed the rain
'cause without your love my life ain't nothing but this carnival of rust

It's all a game, avoiding failure, when true colors will bleed
All in the name of misbehavior and the things we don't need
I lust for after no disaster can touch, touch us anymore
And more than ever, I hope to never fall, where enough is not the same it was before

Come feed the rain...
'cause I'm thirsty for your love dancing underneath the skies of lust
Yeah, feed the rain
'cause without your love my life ain't nothing but this carnival of rust
Yeah, feed the rain
'cause I'm thirsty for your love dancing underneath the skies of lust
Yeah, feed the rain
'cause without your love my life ain't nothing but this carnival of rust

Don't walk away, don't walk away, oh, when the world is burning
Don't walk away, don't walk away, oh, when the heart is yearning
Don't walk away, don't walk away, oh, when the world is burning
Don't walk away, don't walk away, oh, when the heart is yearnïng

Toamna devreme

Numai prezenta becurilor electrice si a asfaltului o faceau sa se simta in vremurile noastre.In rest totul parea rupt dintr-o alta era.
Era o seara rece de toamna,cerul fiind acoperit de norii negri care-si varsau amarul asupra pamantului cu picaturi mari,reci,parca de gheata.
La randul ei era trista si ar fi vrut,asemeni cerului sa-si verse amarul asupra cuiva.Ar fi vrut sa intalneasca pe cineva,un om pe care sa-l impovareze cu suferinta ei.
Pleca din casa unde totul ii era foarte vechi,si totusi atat de necunoscut.Nu mai suporta singuratea.Pleca,poate in cautarea fericirii.
Acum era singura in mijlocul noptii,alaturi doar de picaturi moarte de ploaie.
Ii treceau prin minte cele mai nefericite clipe ale vietii.Dar intotdeauna exista cineva pentru care sa mearga mai departe.Cineva care ii dadea puterea sa lupte cu viata.
Dar acum se simtea singura.Chiar era singura!De cand el nu mai era cu ea,de cand el plecase definitiv.Cel care-i fusese alaturi de cand se nascuse,cel care o ajuta in tot si o sustinea in toate,cel care ii dadea sperante o parasise.
Il iubea atat de mult incat incepuse sa-l urasca pentru ceea ce-i facuse.
Nu intelegea nimic.Ii gresise cu ceva?De ce?Isi dadu seama ca nu poate fi altceva decat o pedeapsa de Sus.Dar cat de tare gresise in fata divinitatii ca sa indure toate aceste chinuri?
Isi amintea cand il vazuse ultima oara.Vedea si nu putea sa creada;el care era atat de energic si plin de viata,sa stea nemiscat,fara suflare?Nu se poate!Trebuie sa fie una dintre nenumaratele lui glume.Va veni langa ea si-i va sopti ca-i este bine!Nu?!Nu?
Se dezmetici pentru cateva clipe si observa ca era langa locul de unde plecase,langa casa plina cu amintiri.Era prea mica sa inteleaga si totusi intelese...Isi dadu seama ca nimic nu este operfect,nimic nu tine o vesnicie.Totul este doar o iluzie...Si totusi o iluzie minunata,numita "VIATA"!
Se hotara sa mearga inainte,sa lupte ca si pana acum.De dragul lui!Stia ca el ii este alaturi de ea si si-ar dori sa o vada fericita.
Ce nu stia este ca sufletul ii murise si se ingropase odata cu el!

De mult as vrea sa te intreb : Iti place cum iubesc?

Oare cuvintele mele te ating?
Ore le simti simfonia si permanentul inefabil?
zambetul meu nu ti-a ramas prins de spate ca o paiata?
privirea mea nu te-a strivit in bucati
sau praf de creta colorata?
Lacrima mea a picat si pe obrajul tau?
Dar tampla?
Tampla ta m-accepta?

De mult vroiam sa te intreb...Iti place cum iubesc?

cum dracu sa mi se faca dor de tine?a trecut mai putin de o zi de cand n-am vorbit,si-mi verific mailul si lista de mess din 2 in 2 minute,doar,doar oi fi aparut...si nici nu te cunosc de o vesnicie...
habar n-am cum e posibil!tu ai vreo idee???
fir-ar a dracului de minte si suflet obsedate si insetate de oameni,de iubire si de stari euforice...

M-am privit de dimineata in oglinda incercand sa-mi pun masca si am schitat un zambet!
Si mi-a raspuns...
-Esti atat de frumoasa cand plangi...

Orasul ingerilor

I
Frigul ii patrunde prin paltonul gros,din stofa ieftina si-i strapunge oasele.Incearca sa-l stranga tot mai tare,dar parca degeaba.Lacrimile nu contenesc si inainte de a-i atinge buzele ingheata pe obraji.Nu mai e nimeni pe peron si viscolul se inteteste.Ea singura,pe o banca,plange si-si ridica mainile impreunate spre cer.Taie din cand in cand urletul viscolului cu un suspin adanc.Cate o rafala de vant o face sa tresara,dar revine repede la starea de amorteala.Partea stanga a paltonului e de-acum alba.O rafala de zapada se napusteste asupra ei.Si inca una,si inca una.Din ea ramane doar un abur,si el aproape stins.Gata,s-a ispravit!N-a mai ramas nimic.
-Domnisoara?Alo?Domnisoara,ma auziti?
Isi ridica ochii speriata si-ncearca sa zareasca cu privirea de gheata cine o striga.Un zambet i se iveste in coltul gurii.
-Am ajuns?
-Domnisoara,imi pare rau,cred ca delirati.Ati stat toata noaptea aici pe banca.'o-ti fi inghetat!
Oamenii se aduna roata in jurul ei,fiecare incercand sa ajunga mai aproape sa vada cine e acolo si ce se intampla.
Un domn imbracat cu un paltonbleumarin,un chipiu in aceeasi nuanta si cu o banta rosie isi croieste drum prin multime.
Pantalonii grosi din aba sunt stransi sub genunchi si bagati in bocancii negri cu talpa groasa.E un barbat inalt,facut,cu ochii amri si negri.Are trasaturi blande si fata usor ridata.Expresia de om bun ii este insa inasprita de mustata neagra ce-i acopera in totalitate buza superioara.
Oamenii se dau in laturi,in stanga si-n dreapta,iar el se taraste cu greu,ducand in brate fata pe care a gasit-o zacand fara suflare pe banca din mijlocul peronului.
Maria se ridica cu greu de pe scaunul cu burete,tapisat in catifea rosie.E o femeie la vreo 60 de ani,cu parul alb,dar atent ingrijit.Are o fata blajina,neteda,conturata de ochii migdalati,de culoarea noptii.Se vede insa in miscarile domoale ca a trait multe.Scoate cu grija un cerceaf alb si-l intinde pe patul din fier.
Barbatul aseaza cu grija fata pe pat si o inveleste cu vreo patru paturi.Ii povesteste Mariei ca a gasit-o pe peron,acoperita in zapada,si o implora sa aiba grija de ea.
Medicul de garda intra pentru doua minute in salon,o consulta pe fata si da personalului toate indicatiile necesare pentru ingrijirea si recuperarea pacientei.Maine dimineata vor afla cine este,si se va lua o hotarare in ceea ce o priveste.

II
Soarele se chinuie sa-si strapunga razele printre crengile dese ale copacilor.Este cea mai mare gradina pe care a vazut-o vreodata.Are o multime de floricele colorate,si mai mici,si mai mari...de toate felurile.Peste tot e o iarba marunta,de un verde fraged.Doar ici si colo se zareste cate o poteca ingusta,din piatra cubica,ce serpuieste intreaga gradina,ce se intersecteaza cu celelalte poteci,dand nastere unui labirint intortocheat.
Sta pe o banca,la umra unui nuc ce-si flutura matisorii in aerul cald de primavara si rasfoieste cu vadita insufletire o carte cu coperti verzi.Pe cotorul cartii scrie mare,cu litere gotice"Plansul lui Nietzsche".Citeste incontinuu aceeasi carte de cand a venit aici.Doar de vreo doua ori a "inselat-o"cu "Crima si pedeapsa"a lui Dostoievski.Adora cartile astea doua,dar parca prima o atrage mai mult.A primit-o cadou de la Vlad,unul dintre colegii de aici,care s-a indragostit nebuneste de ea din prima clipa.
-Misa?!A venit domnul de la gara.Domnul Nicolescu,ti-l amintesti,nu-i asa?
Lasa cartea pe banca,asezand cu grija semnul cu fluturi albi,la pagina unde a ramas,si alearga intr-un suflet sa-l intampine pe "domnul Nicolescu".
Pe poarta grea din fier ce desparte curtea interioara de strada intra un domn inalt,cu ochii negri si cu mustata.E acelasi domn care a gasit-o in dimineata aceea la gara,mai mult moarta decat vie.
Ii sare in brate si-l saruta cu mare drag,iar el cu ochii plini de emotie o strange tare-tare la piept.E printre putinii oameni de care isi aminteste.
Din ziua in care a gasit-o a incercat cu disperare sa afle cine este si de unde.Cum o cheama si unde vrea sa ajunga.
Dar fata nu stia sa raspunda decat la ultima intrebare,si repeta obsesiv"Orasul ingerilor"Dupa multe incercari esuate si mii de afise cu chipul fetei lipite peste tot,au hotarat ca cel mai bine pentru ea este sa o aduca aici.
"Casa sufletelor"...Asta scrie pe usa de la intrarea pe care intra acum Masa la bratul Domnului,savurand incet batonul de ciocolata si privindu-l cu ochi intrebatori.Stie ca i-a adus si o portocala.
Casa sufletelor nu este un spital,nici macar un sanatoriu.E altceva,e un loc special.Aici si-au gasit linistea multi oameni,mai ales tineri.Aici oamenii toti sunt buni.Totul e curat,e liniste...e frumos.Pare a fi orasul ingerilor,mai ales ca cei care au grija de sufletele ratacite sunt imbaracti in alb si tot timpul zambesc.
Aici si-a gasit linistea si Masa.S-ar zice ca a gasit ce cauta.
Masa...nu e numele ei adevarat.Asa au botezat-o cei de aici.Mai bine zis,asa a botezat-o Stefan,unul dintre asistenti.I se pare ca seamana cu sora lui care a murit cu putin timp inainte sa vina ea aici,si pe care o chema tot Masa.

Bunul,cum ii place Masei sa-i zica domnului Nicolescu,baga adanc mana in buzunar si de data asta scoate doua portocale.
-Una-i pentru Vlad!
Masa se inroseste pana in varful urechilor si-i multumeste cu capul plecat.
Domnul Nicolescu mai zaboveste cateva minute si pleaca.
Masa alearga in gradina sa-l gaseasca pe Vlad,dar pe drum isi aduce aminte de carte.Da,merge sa o ia,si dupa aceea il va cauta pe Vlad.Gaseste cartea la marginea cealalta a bancii si intre file gaseste o lacramioara aproape strivita.Vlad se iveste de dupa nuc,o ia in brate si o saruta.
Alearga impreuna spre poarta,tinandu-se de mana.Aproape cand sa urce in masina Masa ii striga Bunului:
-Data viitoare sa aduci si doua batoate ca azi am mancat numai jumate.Suntem doi acum!

Iubirea e a lor.Si visele si sperantele...toate!Nimic nu le poate lua ceea ce au.
Au liniste,au viata,au puritate,au de toate.Aici nimic nu este imposibil.Aici e Orasul Ingerilor,cu Masa si Vlad in rolurile principale.
Cortina din catifea neagra cade incet si desparte Casa sufletelor de restul lumii.
Dar Masa e fericita...

VEVERITELE!!!!

Va e dor sa fim toate?propun in felul urmator...sa ne reunim pe 21.11.2008 sa depanam amintiri.e adevarat ca nu o sa mai fie ca la petrcerea anterioara,pentru ca nu o sa mai avem canapele de rupt sau paturi de indoit,nici politie care sa strige la "fetele de la etajul 2",nici vecini nemultumiti la etajul 4 si nici frati care sa ne sune.probabil raluca n-o sa mai viseze ca a calcat-o mari cu masina si nici nu o sa mergem la scoala pe jos,sa dormim pe banci la ora la Manole sau sa ne chinuim sa tinem ochii deschisi la Feleaga.dar as putea garanta ca o sa va cant "gasca mea",o imbracam pe raluca in negru sa semene cu fetita din scarry movie,facem tzatzichi sa putim toate a usturoi si sa o enervam pe zaha si o sqa fac tot ce-mi sta in putere sa alergam la 12 noaptea pe strazi dupa tanita.va astept pe toate,cele care le-ati trait pe toate cele de mai sus si pe cele care au auzit doar povesti.
petrecerea masa si dansul va avea loc in modesta garsoniera din iancului...
si ca sa nu se simta careva exclusa,mai jos punem...pomelnicul(ca pe felicitari:)) )

Cristina Zaharia alias cozo,zaha,ashley
Valentina Marcu alias vali,valiciune,mary-kate
Alina Gologaneanu
Cristina Ciurea alias ciurea
Raluca Sampetru alias auca
Andra Grosu alias grosuta,geezer
Alexandra Abagiu alias muffin,aba
Anamaria Elena Gheorghe alias anishoara
Sabina Poparlan alias persica,piersicuta,piersi...
Andreea Gheorghiu alias cumatra

"Detin cu atata maiestrie arta disimularii incat v-am facut pe toti sa credeti ca sunt fericita"...cu fraza asta ma trezesc in minte de ceva timp,in fiecare dimineata.
si asta mi-a dat o noua preocupare!oare chiar asa sa fie?oare asta sa fi fost intentia mea inconstienta?sa va induc pe toti in eroare,sa va fac sa credeti ca sunt fericita si implinita pe toate planurile?oare am incercat sa-mi ascund drama,tristetea si tot ce salasluieste in sufletul meu in spatele unui zambet larg?
eram convinsa ca sunt fericita si ca nimic din tot ce mi-as putea dori nu ar fi imposibil de obtinut!
incep sa realizez ca am incercat de fapt sa ma mint pe mine.mi-am dorit sub orice forma sa ma conving sa sunt fericita.mi-am ridicat colutrile gurii si le-am prins in piuneze undeva la jumatatea obrajilor.nici n-a mai contat ca sangerez atata timp cat voi vedeati zambete iar oglinda imi arata o fata radioasa,vesela,senina.
dar azi m-am hotarat sa ma eliberez din stransoarea mastii vesele.pentru ca deja devenise"un zambet de clovn",dupa cum am invatat de la un prieten.si am facut greseala sa incerc sa-mi acopar lacrimile cu zambet.si cu cat e mai mare suferinta cu atat ma straduiesc sa zambesc mai tare,iar zambetul afisat e din ce in ce mai fals.
abia azi,dupa o lunga experienta "teatrala" am dat frau liber lacrimilor.
azi cand telefonul suna intr-una si la celalalt capat se afla numai oameni tristi.cand aflu ca aparatul reproducator ii este distrus in totalitate,cand el mai are un pas pana la leucemie,cand insusi sufletul imi plange in fiecare seara si-mi spune ca-i este dor de el,ca nu poate trai fara el si nu intelege de ce tocmai el a trebui sa moara,cand fetita inca mai are puterea sa rada si sa-i incurajeze pe ceilalti,si ea de fapt plange pe infundate de fiecare data cand gaseste un colt in care sa se ascunda,cand ea se lupta cu una dintre cele mai crunte boli si e dependenta iar pe tine te mananca pe dinauntru cancerul,imi dau seama ca de fapt chiar nu sunt fericita.
si mi-am reprimat dreptul la fericire in momentul in care am ales sa tac,sa vorbesc doar cu mine...

m-am trezit dintr-o data inconjurata de o mare de masti,neintelegand o buna bucata de vreme ce-i cu ele!de unde au ajuns aici?cum si in ce fel?incerc din toate puterile sa-mi amintesc daca sunt la un bal mascat sau daca tocmai s-a incheiat o petrecere costumata!un alt lucru pe care m-am tot chinuit sa-l inteleg a fost de ce toate mastile semanau intre ele?toate fete zambitoare,toate colorate in nuante blande,toate emanand caldura!
trezindu-ma din socul momentului am indraznit sa ridic privirea!si atunci v-am vazut!
o mare de oameni cu fete urate si chipuri hade,cu expresii rautacioase si ochi reci!o mare de oameni rautaciosi si haini,care-si doresc cu orice pret glorie!
incet incet va recunosc pe toti...sunteti voi,oamenii din preajma mea,prietenii(ma,rog,asta credeam pana acum),cei care mi-au vrut binele necontenit!
mi se aseaza toate in minte si gandurile se limpezesc,si-mi tintuiesc din nou privirea pe podeaua plina de masti.acum da,le recunosc.mastile astea le-am avut langa mine!mai fac un efort si va asociez trupurile cu cate o masca.gata,puzzle-ul e perfect...matei,irina,andrei,oana,mihai...si multi altii,pe care nu am rabdarea necesara sa-i insir aici,acum.
sa-nteleg ca eu m-am atasat de niste masti si niste actori care si-au jucat rolul ancestral?sa-nteleg ca nu sunteti nici pe departe ce pretindeti a fi?nu sunteti oamenii morali si verticali pe care i-am cunoscut eu?nu sunteti cei care aveati principii adanc inradacinate si de nestramutat?
doamne,ce prieteni mi-am ales?
mintea mi-o ia din nou razna si ma trezesc intr-un zgomot infernal de ras dracesc!
ce vreti de la mine?ce se intampla?de ce radeti in halul asta?si de ce veniti spre mine?nuuuu!de ce m-ati inconjurat in hora voastra cu miscari sacadate si ciudate?
oh,doamne!ia-ma te rog...nu,nu...nu aici vreau sa stau!nu cu oamenii astia!
incep sa ma ridic usor si va las pe voi acolo jos,unde va e locul!va tarati cu totii pe jos si ati vrea sa ma intorc.limbile va sunt spintecate de dintii ascutiti,ca de diavoli...
ma trezesc in patul meu,pe perna moale din fulgi...transpirata toata!doamne,ce cosmar...
si totuti as fi vrut sa mai stau pret de o secunda.ar fi trebuit sa va...nu,mi-as fi dorit sa va intreb de ce?de ce v-ati dat jos mastile atent lucrate si v-ati aratat chipurile hidoase?ce mustrari sau ce ganduri v-au facut sa renuntati la ele???

"E tot, e pustiu, cata durere-n mine... si cata dragoste si toata, toata-i pentru tine"

Ce rost atatea vise,atata iubire,atatea sperante?Si mai ales,ce folos atata suferinta,atatea lacrimi si atatea nopti nedormite?
Ce folos dorinta daca vreau doar eu?
Te-am asteptat.Te-am cautat si ti-am crezut fiecare soapta."Cere si ti se va da"
Am cerut si mi-ai promis ca ai sa vii.
Portile au ramas toate deschise in asteptarea ta,pana azi cand le-am ferecat cu zavor ruginit.
Fiecare tarait al telefonului,soneria de la intrare,fiecare chemare a adus sufletului speranta ca esti tu.Niciodata n-ai fost.
Azi,pentru a mia oara,lacrimile si disperarea au inlocuit speranta si bucuria gandului de tine,visului de "noi".
Azi totul s-a prabusit in fata mea intr-un hau adanc si inca ma gandesc daca sa ma vand prapastiei din fata sau sa mai zabovesc o vreme pe marginea ei.
Imaginea inca imi invadeaza creierul,neinvitata de altfel,si-mi raneste si ultima particica a sufletului ramasa intacta.Imi cere sa-i jertfesc si ultimele lacrimi azurii,pe care le ascunsesem in asteptarea unei imense bucurii...bucuria revederii tale,a reindragostirii de noi!
Mai bine ma intorc si-mi scot aripile prafuite din dulapul vechi,le transform din nou intr-o parte din mine si plec.Zborul inseamna implicit"sus"...iar sus inseamna "cer".Ma duc sa ratacesc o vreme printre ingeri si daca vreodata o sa mi se faca dor de tine,voi reveni!
Noapte(a infinita nedormita)se scurge incet si zorii isi arata zambetul cu raze de soare!Odata cu ea s-au dus toate promisiunile,soaptele si minciunile tale...
Azi,inca o data,imi doresc sa te uit!Te reneg!
De azi nu mai esti parte din mine!Esti ultima urma de durere,esti ultima lacrima,ultimul vis frumos!Curand vei fi"ai fost",si poate chiar mai repede te voi fi uitat cu totul."Brainwash-ul"pe care-l pregatesc mi te va sterge din gand,mi te va alunga in totalitate...in acelasi timp iti voi uita culoarea zambetului,bataile inimii,sunetul pasilor grabiti si urma degetelor plimbate ore-n sir in paru-mi matasos.
Dar mai bine inlocuiesc "azi" cu "maine"!
Vreau sa te mai visez si azi...sau maine!

P.S.Ia de asculta...pana vine "maine" poate te mai gandesti si intr-un final o sa apari...Te mai astept tot pana...maine...dupa care o sa fac tot ce am zis mai sus...tot maine...

Nu mai stiu ce gust are iubirea!Imi aduc aminte vag de aromele pe care le-am gustat cu atata pofta acum ceva vreme.Nu ma contrazic!Am fost si sunt indragostita!Iubesc!Numai ca doar simt iubirea.Iar eu vreau sa gust din ea!Am uitat cum e...a trecut prea mult de cand m-ai iubit ultima oara!De cand sufletul a tresarit naiv la intaiul "te iubesc",de cand te-am respirat prima oara!A trecut o vesnicie cuprisa-ntr-o secunda,de cand am stat amandoi pe banca "secretelor",eu cu genunchii ghemuiti sub barbie si cu bratele tale,atent sculptate,invaluindu-mi trupul.Din cand in cand lasam capul pe umarul tau si te priveam in ochi,incercand sa-ti spun o mie de lucruri!Dar surasul ivit in coltul gurii tale imi dadea de inteles ca nici nu mai este nevoie.Si atunci ma ghemuiam si mai mult la pieptul tau!Mai tii minte ca eram blonda atunci,si ochii,care astazi,spalati de atatea lacrimi,sunt verzi,atunci erau de un albastru cenusiu!
M-a plouat cu flori de tei in bratele tale,si toata fericirea din lume s-a pogorat asupra mea,inchizandu-mi-te in suflet pentru o vesnicie!
Am gustat atunci pentru prima data cea mai dulce aroma de vin.A fost prima gura din nesfarsitul pocal cu licoare vesnica.Atunci am simtit intaia data fericirea!Am gustat iubire,amestecata cu mireasma de tei.
Vantul te-a invaluit in plete blonde,cu iz de iasomie,ti-a acoperit privirea,astfel incat tot ce-a ramas din mine a fost o adiere lina de vara!
N-as putea sa explic nici intr-o mie de cuvinte...stiu doar ca am ramas acolo,pentru prima data dezgolita in vazul tau!Dezgolita de tot ce inseamna uman,de tot ce inseamna rau!Atunci m-am transformat pentru prima data in iubire!
In frenezia clipelor ce s-au scurs am uitat de mine,am uitat de randuirea lucrurilor firesti!M-a trezit fiorul rece al singuratatii si-am incercat sa-mi acopar goliciunea trupului in ia de matase.M-a cuprins disperarea si m-am transformat la loc in om,cu ochii siroindu-mi rauri.Am simtit rusine,intocmai ca Eva in gradina Edenului.Am inteles ca totul s-a sfrasit si te-am strigat!
Ti-ai intors privirea catre mine si mi-ai zambit!Mi-ai spus ca tot ce fac e fara rost,si sa n-o numesc goliciune,pentru ca ea este de fapt puritate!Mi-ai facut semn sa te urmez si m-ai chemat in soapta!Dar trupul,amortit de fericirea care tocmai se-ncheiase,a refuzat sa se miste!
Atunci a fost ultima data cand te-am vazut,atunci a fost prima data cand am gustat fericirea,si tot atunci a fost prima,si poate ultima data cand eu am fost fericire si iubire!
Inca ma straduiesc sa invat diferentele dintre goliciune si puritate,desi mai mult ca sigur,puritatea mi s-a pierdut in neant,odata cu ia de matase

BED FOR LOVE

We had a bed for love and now there’s just a bed for two...
Honey, they don’t fix love on TV.
I never give you only ask we’ve nothing left to share...
Funny, we don’t even seem to care...
So I believe I have to go
For somebody else’s show
To somebody else’s stage
Where I can play
All my stupid games of love
And she’ll take me high above
Where my fears turn into endless kisses...
I’ve been your puppet, been your friend, I’ve been your backstage door
I was your best supporting act, can’t play no more
I’ve given up my friends, my life, my everything for u
But I am no good
You need a love manager
With Armani suits
He should troubleshoot
The cause of your love
I am no good
So I’ll set myself free
Watch me baby…
So I really need to say good bye
Do not even dare to cry
You just killed our love don’t look into my eyes
Don’t believe in “coming backs”
Good old times or casual sex
Somewhere in this world I’ll find
The girl who dreams to take me high
Now I’m so sure I got to go
For somebody else’s show
To somebody else’s stage
Where I can play my games of love
She’s gonna help me through the night
She’s gonna be the morning light
She’s gonna teach me all her lïttle games of love
I leave our bed for two because I badly need some love…

I don't belong here

De la o vreme simt ca nu-mi mai apartin.Trupul si sufletul nu mai relationeaza intre ele.Iar singurul lucru care le mai leaga este creierul,indemnandu-le sa faca,pe rand ce simt sau ce trebuie.
Lumea asta e prea mare pentru mine,si cu toate astea,nu am loc in ea.Eu am nevoie de liniste,de singuratate,de surse de inspiratie.Am nevoie de timp.Si aici totul e haos.Totul se intampla prea repede,in graba.Aici nu am timp sa ma bucur.Eu vreau sa-mi traiesc iubirea lin,pas cu pas.Vreau sa simt fiecare particica din ea,sa-i gust aromele pe rand.De ce gustul trebuie sa-i fie dulce-amarui?De ce nu poate fi doar dulce?Sa fie linistita,sa fie lunga...sa dureze o vesnicie.De ce va grabiti?De ce vreti tot de-odata?Iubirea nu vine si nici nu se sfarseste.Ea exista,se simte...si atat!
Fac nota discordanta cu majoritatea dintre voi,in lumea asta a voastra.
Pentru ca eu inca imi cer scuze,inca mai stiu sa multumesc.Inca le mai zambesc celor care-mi deschid usa si-mi dau voie sa intru prima.Mai spun buna dimineata si-i surad vanzatoarei de cartele de la metrou.Nu am uitat sa spun"Te iubesc",si mai mult ca niciodata ii inteleg sensul.
Ridic mana si-l salut discret pe soferul care mi-a acordat prioritate pe trecerea de pietoni.Si el,la randul lui,ca si mine e unul dintre ciudati.
Dau sa ma opresc o secunda sa ma gandesc la asta,dar creierul imi aduce aminte ca asta e lumea voastra,nu a mea.Si trebuie sa tin pasul!Incep sa alerg...
Ma grabesc,pa!

...and i give up forever to touch you

And I'd give up forever to touch you
'Cause I know that you feel me somehow
You are the closest to heaven that I'll ever be
And I don't want to go home right now

And all I can taste is this moment
And all I can breathe is your life
'Cause sooner or later it's over
I just don't want to miss you tonight

And I don't want the world to see me
'Cause I don't think that they'd understand
When everything's made to be broken
I just want you to know who I am

And you can't fight the tears that ain't coming
Or the moment of truth in your lies
When everything feels like the movies
Yeah you bleed just to know you're alive

And I don't want the world to see me
'Cause I don't think that they'd understand
When everything's made to be broken
I just want you to know who I am

And I don't want the world to see me
'Cause I don't think that they'd understand
When everything's made to be broken
I just want you to know who I am

And I don't want the world to see me
'Cause I don't think that they'd understand
When everythïng's made to be broken
I just want you to know who I am

I just want you to know who I am
I just want you to know who I am
I just want you to know who I am

AUTOPORTRET

stiati ca soarele are gust de vata de zahar?m-am trezit azi de dimineata cu o pofta nebuna de viata!am gustat dintr-un colt de soare si mi-a inghetat dintii!are un gust dulce-amarui care-ti provoaca cei mai minunati fiori de gheata!mi-a adus aminte de copilarie,de viata,de tot ce ma inconjoara si de tot ce iubesc!
de ce cred oamenii ca sunt o ciudata?li se pare imposibil ca vreau si pot sa ma indragostesc si sa iubesc atat de mult,ca vreau sa invat despre orice,ca vreau sa fac din ce in ce mai mult.
am capacitati nelimitate in ceea ce priveste tot ce ma inconjoara.
imi place soarele(tocmai va povesteam ca astazi l-am gustat cu sete),imi place sa alerg desculta prin ploaia de vara,sa las frunzele ruginite sa ma ninga in parc si mai ales,imi place sa gazduiesc pe propriile-mi gene fulgii de zapada in mijlocul iernii!
iubesc valurile la fel de mult cat iubesc aerul tare de munte!imi plac oamenii,copii,batranii,mamicile...tot!imi plac zambetele,ochii!ador lacrimile!imi place starea de euforie,dar si cea de tristete!
si in fiecare zi imi place sa fac altceva,sa vad altceva!un lucru pe care ieri poate nici nu l-am observat,cu siguranta astazi mi se va perinda prin gand,si cel mai probabil va si ramane acolo!
eu sunt cel mai complex si complicat om pe care l-am cunoscut vreodata!am o gramada de pasiuni,iubesc o multime de lucruri si ma indragostesc de orice!
si de fiecare data imi place altceva...as putea parea superficiala,dar de fapt sunt de o profunzime crancena!pentru ca eu niciodata nu abandonez nimic!toate raman acolo,toate isi au locusorul lor,bine determinat!
am un puzzle de vreo 2000 de piese,la care ma chinui de aproape un an!nu l-am aruncat,desi as fi putut!a ramas acolo,si m-am intors de cateva ori la el!si o sa mai revin!machete strang de vreo 8 ani aproape,si nu m-am oprit nici acum!si nu am facut-o frecvent...tot din cand in cand!asta se numeste tot ca am revenit,nu?pentru ca am momente cand uit complet de ele...
dar pasiunea cea mai mare ramane colectionatul de...iubire!ma indragostesc repede si de orice.
pana acum am doua piese importante in colectia asta,la care as reveni in orice moment!o fi putin,o fi prea mult...una dintre"piese"e mai veche de 6 ani!este de fapt omul de care m-am indragostit pentru prima data,cu adevarat.el a fost primul care m-a privit intr-adevar in ochi,el mi-a atins prima data sufletul.poate de-asta nu am incetat niciodata sa ma gandesc la el,si poate de-asta niciodata nu s-a terminat!
al doilea este...el!si a ramas el de vreo 2 ani aproape...este cel care a dat nastere povestii cu Anibas,printesa cu ochii de smarald!a fost altceva,a fost o joaca,a fost o provocare!surprinzator pentru toti cei din jur,si mai ales pentru mine,a ramas...in ciuda a tot ce s-a intamplat,in ciuda jocurilor taioase,nu m-am putut indeparta nici pana acum!poate de-aia inca mai pastrez pe noptiera petalele unui trandafir uscat,intr-un pahar albastru!
din toate cate au fost mi-a ramas cate ceva!ghiocelul primit de la colegul din liceu,intr-o agenta veche...mireasma de moeciu...sunet de valuri...o poza intr-o rama,de care sta atarnat un fluture mov...
toate sunt aici si cateodata imi pare ca nu mai e nimic!
vantul se-ndura de mine si-mi aduce cate un "TE IUBESC" soptit!si atunci imi aduc aminte!alteori visele ma mistuie cu dor si dorinta si atunci...revin!

Have you ever really loved a woman?

I. To really love woman, to understand her,
you got to know her deep inside,
hear every thought, see every dream,
give her wings when she wants to fly,
and when you find yourself lying helpless in her arms,
you know you really loved a woman.

ref: When you love a woman, you tell her that she's really wanted,
when you love a woman, you tell her that she's the one
she needs somebody to tell her it's gonna last forever,
so tell me have you ever really, really, really ever loved a woman.(yeah)

II. To really love a woman, let her hold ya,
'till you know how she needs to be touched,
you got to breathe her, really taste her,
'till you can feel her in your blood,
when you can see your unborn children in her eyes,
you know you really loved a woman.

ref: When you love a woman, you tell her that she's really wanted,
when you love a woman, you tell her that she's the one
she needs somebody to tell her that you'll always be together,
so tell me have you ever really, really, really ever loved a woman.(oohhh)

III. You've got to give her some faith, hold her tight
a little tenderness, you got to treat her right
she will be there for you, taking good care of you (you really got to love a woman)
And when you find yourself lying helpless ïn her arms,
you know you really loved a woman.

fetita se plimba desculta pe malul marii si imprastie cu degetele-i micute spuma albicioasa ce ramane in spatele apei...valurile furioase ce-i izbesc din cand in cand picioarele firave nu o sinchisesc apropae deloc!scoate din cand in cand un chiot si rade cu pofta!
incet incet descopera senzatia minunata pe care i-o provoaca apa ce se prelinge pe trupul ei!o picatura de mare ii atinge buza de sus si indrazneste sa o guste...ce gust ciudat are!n-a mai baut niciodata apa din-asta!
se apleaca sfioasa,atinge cu varful degetelor valul care se apropie primul vijelios catre mal,si apoi gusta,pentru a se convinge ca e acelasi gust de mai devreme,un gust parca sarat!
intoarce doua secude capul si arunca o privire parintilor care stau sub umbrela mare si alba,la vreo 10 metri departare de locul unde se afla ea!apoi brusc alearga,incercand sa prinda valul pe care la gustat!dar el se duce departe,si ea dupa el!
fetita e prea mica si nu stie sa inoate...
acum,s-a facut mare si a invatat sa scrie!ii trimite cand si cand scrisori mamei si-i povesteste aventurile ei!
i-a povestit de delfinul Mondi,cu care s-a imprietenit din prima clipa si care ii arata minunatiile adancurilor!a vazut bacuri de pesti,galerii de coral,mii de scoici de perle si alge ciudate!
batranul rege rechin,o aseaza in fiecare seara pe genunchii lui si-i spune povesti minunate!pana acum i-a spus istoria marilor,a tuturor speciilor de pesti,a castelului in care traiesc si acum au ajuns la cele cu sirene!abia asteapta sa le auda,mai ales ca sirenele sunt prietenele ei!in fiecare dimineata se joaca cu ele,se plimba pe langa castel,ii impletesc cosite si i-au facut un leagan din alge!
fetita mai are o barcuta,facuta din alabastru si batuta in perle negre!cu ea se plimba ziua prin castel,cand are Mondi treaba,si canat la micuta mandolina pe care a primit-o cadou de la un guvid!
acum,tot ce-si mai doreste este un toiag din os de orca,asa cum are regele!
noaptea la culcare sotia regelui,care e o fermecatoare meduza,o pune in patul ei,o frunza de nufar,si o inveleste cu o petala de floare!
fetita e fericita si cel mai mult ii place gustul sarat al apei...

se pare ca iarasi a plecat...s-o fi dus sa se relaxeze,o fi obosit de atata fericire!
sau s-o fi dus sa mai vada alte minunatii ca sa ma faca iarasi fericita...
nu stiu exact unde e si nu stiu sigur daca chiar a plecat,sau e in continuare aici...da asa un dor mi s-a facut de el:(si-mi este dor pentru ca-l iubesc...e al meu,si atat!poate ca o sa par egoista dar nu vreau sa il impart cu nimeni.mi se pare imposibil sa fac vreodata asta...
dintre toate care ma inconjoara el ma iubeste neconditionat,si stie mereu ce-mi trebuie ca sa zambesc.imi tine de cald si-mi provoaca cei mai minunati fiori.el imi da voie sa visez si face tot posibilul sa mi le si implineasca.tot el ma face sa plang din cand in cand,doar ca sa-mi aduca aminte de el!
pentru ca eu,asa nesimtita sunt cateodata ca uit complet de el,si nu-i mai dau atentie.ma trage parca de maneca si ma face sa plang!si atunci ma intorc sfioasa la el si-i spun ca tocmai mi-am amintit cat de mult il iubesc.
nu m-a certat niciodata pana acum,si nici nu mi-a facut vreun repros.ma lasa sa fac e vreau,sa iubesc ce si cat vreau,sa ma duc unde vreau!si nu de fiecare data il iau cu mine.de cele mai multe ori il las acasa si-l gasesc la intoarcere.
dar ieri cand m-am intors nu mai era acolo.si venisem horatata sa-i spun tot ce inseamna el pentru mine si ca nu vreau sa mai plec niciodata fara el!l-am cautat peste tot sa-l iau in brate si sa-i soptesc iubirea...dar nu l-am gasit!
mi-a lasat in schimb aroma de el,prezenta si bucuria lui,zambetul si amintirea ochilor!
am oftat adanc si i-am urlat ca-l iubesc...sa fiu sigura ca ma aude!de cate ori a fost plecat nu l-am simtit ca acum!niciodata nu mi-a lasat atata iubire si caldura,niciodata nu mi-a lasat speranta ca se intoarce,niciodata nu mi-a lasat un bilet lipit pe oglinda din baie!de data asta a facut-o!
si tot el mi-a lasat in baie,in scoica in forma de fluture,o perla mica,de culoare alba!mi-a scris pe biletel ca la intoarcere o sa o puna intr-un inel,ce-mi va ipodobi penultimul deget al mainii stangi pentru tot restul vietii.
nu am timp si nici nu vreau sa stau sa analizez prea mult oferta...mi-e teama ca daca o gandesc prea mult s-ar putea sa refuz!si nu vreau asta nici in ruptul capului...
o sa-l accept cu mare bucurie.oricum,de mult timp ma simt a lui...si e cel mai minunat sa stii ca cineva te iubeste neconditionat,iti iarta toate tampeniile si greselile.
probabil,voua o sa vi se para ciudat ca eu o sa ma marit cu sufletul...dar e singurul care mi-a aratat ca ma iubeste!
si eu te iubesc suflete!

raze de soare,bucurie,emotii,viata,iubire...le simt pe toate acum,la inceput de octombrie.mi se amesteca in suflet aromele cele mai profunde dint tot universul.fosnetul frunzelor ruginite,acoperite de soarele cu dinti,frigul ce-ti patrunde nemilos oasele,inrosidu-ti nasul,gustul ceaiului cald,din fructe de padure,rasetul colegului de birou,chiar si urletele clientului nemultumit.toate imi umplu sufletul cu mii de culori,in nuate de albastru si violet,amestecate ici si colo cu nuante de roz!
sufletul parea ca ma parasise si-mi lasase un in loc lacrimi si zambete amare!dar azi,pare ca s-a intors la mine,din lunga-i calatorie,mai vesel ca niciodata!
nu stiu ce a vazut sau ce i s-a intamplat,dar tine mortis sa-mi arate cele mai minunate si frumoase lucruri din toate cate exista...
imi scoate in cale numai copii ganguring si mamici fericite,tatici ce-si privesc cu duiosie fetitele in ochi si se uita piezis la destrabalatul ce saruta fetita unui alt tata,batrani trecuti cu mult de a treia tinerete ce se plimba si acum prin parc tinandu-se de mana,oameni buni cu ganduri curate,perspective optimiste si o nemarginita iubire!asta e ce zi de zi imi arata sufletul.si eu incerc sa-l multumesc pe deplin bucurandu-ma de fiecare moment si minune pe care o vad.
mi-am adus aminte chiar si de gustul primului sarut,de fiorii care te cuprind pana in crestetul capului cand el te prinde de mana sau de zambetul ala inocent pe care il are cand faci vreo tampenie.
aaa,si mi-am adus aminte si de fluturasii pe care ii simti in stomac numai cand te gandesti la el...
sa ma fi indragostit?si de data asta chiar pe bune?om vedea...
pana una alta,3 days and counting down:*:X

What's new PUDDY CAT?

Asta e cu dedicatie!Stii,da?:*

SEPTEMBRIE,LUNI

Uite Pumpkin,vezi?De obicei nu pun poze aici pe blog...dar am gasit-o pe asta si mi-am adus aminte de tine:)
Mi-a adus aminte de nasurile lipite pe geamurile aburite,de frigul de afara,de cand eram eu mica.
De cat de strans ma tineai in brate si de saruturile inocente din dormitorul ala mare,cu draperii din catifea visinie.
De cat de mult te-am iubit,de agendele pe care le-am umplut cu nume de motan...:)
Tu mai stii?
Mi-am adus aminte de serile cand plecai dezamagit,si chiar si de ultima seara!
Te-ai asezat pe pat,te-ai uitat putin la televizor si ai plecat.Abia daca mi-ai spus doua vorbe...
Mi-am adus aminte ca nu te-am mai sunat,ti-am evitat privirea de multe ori,si niciodata nu am plas.Niciodata nu am suferit!
Pentru ca inima mi se rupe si toate simturile ma parasesc abia atunci cand nu mai e nimic,cand totul s-a acoperit cu valuri negre de matase!
Parca ti-am zis ca nu s-a terminat,asa-i?

P.S.Asa tare m-am bucurat ca te-am vazut...M-am indragostit de tine pentru a infinita oara...

poarta mare se inchide in urma mea cu zgomot de metal greu si umed.ploua marunt si inghetat,aproape chiciura.las jos valiza uriasa din lemn si ma intorc sa-mi iau "la revedere".de la cine?masina a demarat in tromba,cu scartait de roti,distrugand in totaliatate balta de sub ea!ma apropii de poarta,ma inhat cu mainile de gratiile ei si incerc sa zaresc ceva...prin ploaia marunt se vede doar un ochi rosu,undeva deja departe,posibil unul dintre stopurile masinii.mai raman cateva secunde si ascult linistea ploii,care este subit intrerupta de un scartait de roti,identic cu cel de mai devreme,si imediat insotit de o busitura puternica.ridic din umeri indiferenta,ma intorc imi iau valiza si pornesc spre casa usor luminata.
desi curtea este in totalitate asfaltata,sunt murdara pana la genunchi de noroi,iar pantofii galben-verzui nici nu se mai vad.nu sunt deloc curioasa de ce,nu sunt nici macar contrariata.ba mai mult,sunt chiar indiferenta.
imi deschide usa si ma invita sa intru.refuz politicos!e vina noroiului...totusi,insista,asa ca intru.ma roaga sa-mi aleg o camera,deschizandu-mi pe rand toate usile.toate dormitoarele sunt vopsite in culori calde,cu asternuturi fine pe paturi si mobila masiva.indraznesc sa deschid eu una dintre usi.e o camera mai mica decat cele pe care le-am vazut,cu peretii gri,un pat micut cu o patura albastra peste el,si intr-un colt pe perete,agatate vreo 6 umerase din fier.e exact ce-mi trebuie.
intru,imi las valiza pe podea si ma asez pe pat.ii multumesc zambind pentru ospitalitate.iese si inchide usa,lasandu-ma in intunericul deja purpuriu.ma intind,imi asez capul pe perna si realizez ca nu e doar o perna...e o perna cu fulgi de lebada...
de cum asez capul pe perna moale pleapele mi se zavorasc si se invelesc in minunata taina a somnului.visez multe lucruri frumoase,dar un cosmar ma arunca direct in picioare.nu reusesc sa zaresc mare lucru,desi camera e destul de luminata.am ciudata senzatie ca-s la mine acasa.dau sa ies dar imi aduc aminte de chipul acela strain care m-a intampinat mai devreme la intrare.ma asez pe pat si astept...
deodata se deschide usa si umbra uriasa care se iveste se transforma intr-o fetita mica,mica,cu parul negru si carliontat si ochii verzi.imi face semn sa ies.vrea sa-mi arate casa.se pare ca cel mai mult ii place gradina mare din spatele casei,cu o livada mare si un hamac agatat de doi copaci,chiar in mijlocul ei.
ea e Maia si ma intreaba cum ma cheama.ii spun si ma invita in camera ei.e vopsita in verde pal si plina cu jucarii-majoritatea papusi.se aseaza pe patul inalt si moale si-mi sopteste ca si pe mama ei o chema tot alma,ca pe mine.doua lacrimi mari i se preling din ochii verzi si-ncepe sa-mi povesteasca despre ea.
a murit acum patru ani si jumatate,cand ea avea doi ani.se intorcea dintr-o delegatie ,iar masina a derapat pe carosabilul umed la 200 de metri departare de casa.doar unchiul ei,mihai,a scapat viu din accident.imi spune ca mama ei era insarcinata cu gemeni cand a murit.a ramas singura,cu tatal ei,david.e cel care mi-a deschis usa aseara.incepe sa planga si o iau in brate.suspinele ei imi sfasie sufletul in mii de bucati.e doar o copila dar atat de bine ii pot vedea povara de pe umeri...imi este teama sa o privesc in ochi,asa ca ii inchid si o strang din ce in ce mai tare.
dintr-odata parca se micsoreaza si ma trezesc in brate cu o fetita care nu are mai mult de doi ani.
david ma striga din bucatarie."alma,eu plec!sa nu uiti sa-ti faci ecografia pentru voinici.ne vedem cand te intorci din delegatie"...
mai bine nu mai plec...il sun pe mihai sa-i zic sa ma duca el pana la cabinet.ma imbrac si ies din casa.imi pun rochia albastra si pantofii verde-galbui.
afara ploua marunt si rece.pana la masina ma umplu de noroi.ma urc si mihai demareaza in tromba,cu scartait de roti,distrugand in totalitate balta de sub masina...

AIR SUPPLY - HERE I AM

Here I am playing with those memories again
And just when I thought time had set me free
Those thoughts of you keep taunting me

Holding you, a feeling I never outgrew
Though each and every part of me has tried
Only you can fill that space inside

So theres no sense pretending
My heart its not mending

(chorus)
Just when I thought I was over you
And just when I thought I could stand on my own
Oh baby those memories come crashing through
And I just cant go on without

On my own Ive tried to make the best of it alone
Ive done everything I can to ease the pain
But only you can stop the rain

I just cant live without you
I miss everything about you

(chorus)
Just when I thought I was over you
And just when I thought I could stand on my own
Oh baby those memories come crashing through
And I just cant go on without
Go on without
Its just no good without you

din ce in ce timpu'-mi devine dusman si e necrutator cu mine!nu ma mai lasa sa fac nimic,decat sa muncesc,sa dorm,si din cand in cand sa trag o gura de aer!iar aici,parca nu mai vrea sa intru.de fiecare data cand incerc imi pune piedica si ma ocupa cu altceva!pana la urma o sa-l pacalesc si o sa revin aici in lumea mea,pentru ca am o inspiratie de zile mari:)

Culoarea existentei

Nu ma aprinde focul cat ma aprinde vraja ta,
Surasul,ochii si dulceata
Cu care ma transformi in roua dimineata,
Si iti cuprind petala de roza parfumata,
Roseata deschisa,inalta si dreapta
Ce crezi in visare,te-nchini cand ti-e dor,
Aroma de ingeri,lumini de izvor,
devii un decor,atractie de pictor.
Mi-e calda viata cand mi-nfloresti dorinta
Si ma culegi din visuri,astept cu toata fiinta
Sa imi plantezi in ganduri
Speranta,sclipire,sa-mi spui in zeci de randuri
ca te alinti sub roua,in matasea iubirii
Pe care ti-o arunc,prin care-i spun privirii
Ca vad lumea in rosu aprins
al unui trandafir deschis,de dorul meu stins!

Every light in the house is on

I told you I'd leave a light on,
In case you ever wanted to come back home,
You smiled and said you appreciate, the gesture,
I took every word to heart,
'cause I can't stand us bein' apart,
Just to show how much I really miss ya',

Every light in the house is on,
The backyard's bright as the crack of dawn,
The front walk looks like runway lights,
It's kinda like noon in the dead of night,
Every light in the house is on,
Just in case you ever do get tired of being gone,
Every light in house is on,
If I should ever start forgetting,
I'll turn the lights off one by one,
So you can see that I agree, It's over,
But until then I want you to know,
If you look south you'll see a glow,
That's me waitin' at home each night to hold ya',
Every light in the house is on,
The back yard's bright as the crack of dawn,
The front walk look's like runway lights,
It's kinda like noon in the dead of night,
Every light in the house is on,
Just in case you ever do get tired of being gone,

Oh, every light in the house is on,
The backyard's bright as the crack of dawn,
The front walk looks runway lights,
It's kinda like noon in the dead of night,
Every light in the house is on,
Just in case you ever do get tired of being gone,
Every light in the house is on,
Tag: Every light in the house is on.....

HAVE YOU EVER SEEN THE RAIN

Someone told me long ago There's a calm before the storm,
I know; It's been comin' for some time.
When it's over, so they say, It'll rain a sunny day,
I know; Shinin' down like water.

I want to know, Have you ever seen the rain?
I want to know, Have you ever seen the rain
Comin' down on a sunny day?

Yesterday, and days before, Sun is cold and rain is hard,
I know; Been that way for all my time.
'Til forever, on it goes Through the cïrcle, fast and slow,
I know; It can't stop, I wonder.

I want to know, Have you ever seen the rain?
I want to know, Have you ever seen the rain
Comin' down on a sunny day?

mi-e dor de tine suflete!imi lipsesti.te iubesc!esti viata si bucuria din mine.esti ce ador mai mult.tie nu ti-e dor?
nu-i asa ca te gandesti la mine?nu-i asa ca ma visezi noaptea?si eu.
tu esti ceea ce inseamna dragostea pentru mine.esti frumusetea florilor de cires,esti inceputul universului.
iti multumesc suflete.langa tine am devenit femeie,cu tine am invatat sa ma joc de-a adultul,tu m-ai maturizat,de la tine am invatat ce e de fapt aia dragoste.
si de-aia numai pe tine te iubesc.
am avut de multe ori impresia ca te urasc,am vut sa te reneg,te-am blamat ca m-ai facut mare si mi-ai dat drumul sa zbor.dar de fapt te iubesc,si acum ingeleg rostul la toate.daca m-ai fi tinut in continuare in colivia aia pretioasa cu care m-ai obisnuit n-as fi fost in stare sa zbor singura,sa traiesc si fara tine si sa cunosc alta lume.dar acum am facut comparatia cu ce e dincolo de tine,am cazut de pe piscuri inalte si am mancat vata de zahar.
dar gata,mi-a ajuns.acum vreau sa-mi gasesc drumul inapoi spre tine.vreau sa-mi deschizi usa coliviei si sa ma astepti cu un zambet care o sa-mi topeasca toate simturile si o sa lesin in bratele tale.
tu esti lucrul cel mai minunat din lume.cu bune si cu rele,toate ale tale,esti un tot perfect.tu m-ai intregit.
imi zambesti in fiecare dimineata,te sarut de cate ori am chef si-mi spui noapte buna din rama argintie,imbracata in catifea neagra.
tu imi indulcesti cafeaua dimineata,tu imi canti arii de bach si tot tu ma tii in brate cand imi este frig.
te iubesc suflete!nimic din toate cate s-au intamplat nu mi-a omorat iubirea pentru tine.
te astept sau las usa deschisa?

TRACE ADKINS - YOU'RE GONNA MISS THIS

sa-mi zica cineva ca dupa ce asculta asta nu face ochii roata de jur imprejur si nu se gandeste de doua ori inainte sa zica "vreau sa fiu mare"

si ca sa racaie si mai mult creierii pun si versurile mai jos!

She was starin' out the window of there suv
Complainin' saying i cant wait to turn 18
ill make my own money and ill make my own rules
momma put the car in park out by the school
and she kissed her head and said i was just like you
your gonna miss this
your gonna want this back
your gonna wish these days
hadnt gone by so fast
these are some good days
so take a good look around
you may not know it now
but your gonna miss this
before she knows it shes a brand new bride
in her one bedroom apartment and her daddy stops by
he tells her its a nice place, she says itll do for now
starts talkin bout babies and buyin a house
daddy shakes his head and says, baby slow down
cuz ur gonna miss this
ur gonna want this back
your gonna wish these days
hadnt gone by so fast
these are some good days
so take a good look around
you may not know it now
but your gonna miss this
five years later theres a plumber workin on the water heater, dogs barkin, phones ringin, one kids crying
ones screamin and she keeps apoligizin
he says they dont bother me ive got 2 babies of my own
ones 36, ones 23, huh its hard to beleive
but your gonna miss this
your gonna want this back
your gonna wish these days
hadnt gone by so fast
these are some good times
so take a good look around
you may not know it now
but your gonna miss this
your gonna miss this
yeah, your gonna miss thïs

septembrie...cu mireasma de dragoste si minciuni de decembrie

cel mai mult imi place la tine...cum minti.
retraiesc firul aceluiasi film cu final tragic,petrecut nu cu mult timp in urma.ai exact aceeasi constitutie,aproape muschiuloasa,aceeasi ochi,acelasi zambet si exact acelasi stil...aseara am auzit"iubita"si instantaneu am avut un deja-vu,pe care de fapt l-am trait cu adevarat.mi-ai zis exact acelasi vorbe...cu ochii,cu zambetul,ca-s misterioasa,ca nu vrei sa plang si sa sufar,ca nu-ti place sa minti,si m-ai ales,ca te-a sunat sora-ta.stiu ca minti,si tu stii si mai bine ca...stiu.dar ma prefac in continuare si-ti dau senzatia ca te cred,desi e mai mult decat evident.
ne mintim unul pe altul si e minunat.asa traim o minciuna,si nu adevarul,care m-ar demoraliza din nou,si nu am deloc nevoie de asta.
esti ca un premiu pe care l-am primit pentru rabdare.esti ceva ce mi-am dorit si acum...aproape am.
ma bucura de asemenea statutul tau,cu acte in regula.asta imi da,mie,libertatea sa ma indragostesc si de altcineva,sa iubesc de doua ori.
tu stii la fel de bine ca ce se-ntampla nu-i real,iar eu astept ca soarta sa aleaga un final fericit pana la urma,indiferent pentru cine.tu ai zis ca dupa o cearta iubirea e ca prima data...si tu de asta ai nevoie...o cearta al carei motiv voi fi eu.au fost motive si inainte de mine si sigur vor fi si dupa,diferenta o face doar intensitatea...
dar nimic din toate astea nu ma fac sa-mi doresc sa ma ridic de la masa de joc.pentru ca prezenta ta ma face din nou umana si-mi confirma ca inca mai pot sa ma indragostesc.
iti dai seama ca ne folosim unul pe altul?tu ai nevoie de ceva nou si eu am nevoie de cineva,nu neaparat de tine.o sa te tin in preajma pana apare altceva,sau o sa pleci tu primul.important este ca la scurt timp dupa ce va incepe se va si sfarsi.
si pentru ca-mi esti drag,o sa-ti zic un secret...stii ca inainte de tine ma indragostisem deja de altcineva?si inca mai sunt indragostita,doar ca astept sa se intample exact ce sa intamplat cu tine...sa-l fac pe el sa vina,nu sa fiu eu"cuceritoare".cu tine am cam reusit,asa-i?
cum ziceai?vorbim la telefon,azi maine poate ne vedem saptamana viitoare...deci nu ne vedem in week-end-uri,asa-i?
pai atunci,citeste asta...se potriveste la fix:la inceput fata iti acorda miercurea(in nici un caz sambata,cand se duce la bunica-sa la tara),iar tu pricepeai ca sambata era ocupata cu altul,la care tinea mai mult decat la tine.Lucrul acesta ti se parea normal si nu numai ca nu te deranja,dar te facea sa te duci foarte calm la intalnire.Apoi se intampla sa-i dai fetei tot programul peste cap,la fel ca o boala ivita din senin,si se apropia din nou sambata,iar acum invingatorul erai tu,spre disperarea celuilalt,a celui parasit.iar dupa asta puteai pierde din nou avantajul,si fata te putea programa iarasi miercurea,ba chiar martea,pana ce te scotea de tot din calendar.sau puteai fi tu in situatia exceptionala de ai oferi fetei miercurea,iar cand ea te intreba"dar sambata?",tu sa-i raspunzi ca sambata ai o sedinta la ambasada,si ea intelegea ca ai pe alta la care tii mai mult,dar nu spunea nimic,isi accepta soarta si astfel astepta cu mai multa nerabdare intalnirea,cu speranta ca-si va detrona rivala.
eu nici macar n-o sa te intreb de sambata,si cu atat mai putin de duminica,iar aceasta bursa a intalnirilor va continuatot asa,ca un joc ametitor si minunat.

valente pentru fiecare

frumos.mult.putin.iubire.fericire.mare.albastru.usor.infinit.urat.minciuna.dulce.exagerat.mic.infim...toate astea sunt adjective,care la prima vedere au acelasi inteles.le folosim des,in fiecare zi.practic,pentru fiecare dintre noi exprima altceva.toate cate le-am enumerat si miile care mai sunt au valente diferite in ochii fiecarei fiinte cerebrale.intotdeauna normalul are granite variabile.fericirea se gaseste in orice.tine doar de perspectiva,de punct de vedere si de aspiratii.
exemplul cel mai la indemana,oamenii din metrou pe care ii vad in fiecare zi.
astazi,o fiinta blonda se bucura de niste creioane colorate pe care le scoate prietena asezata pe un scaun langa.scoate o foaie din geanta si incearca toate culorile pe care tocmai le-a primit cadou.toti cei care vad zambesc.pana cand blonda ii pune mana pe picior fetei de langa si ii da o casca invitand-o sa se bucure de aceeasi melodie.toata lumea intoarce privirea,dar cand se saruta incet pe buze pe chipul fiecaruia se intipareste o grimasa...imi dau seama ca aici normalul are valente complet diferite.pentru ele este ceva firesc,pentru restul,nu.
un minoritar isi bucura privirea cu doua pustoaice,una bruneta,alta blonda,ale caror trupuri sunt fin conturate de forme pline,neexagerate,si isi ia ochii din cand in cand de la ele,si atunci doar ca sa se oripileze de iubirea fetelor de langa mine.
o alta tanara se bucura de paginile revistei"Femeia".imi dau seama ca asta ii umple sufletul pentru ca zambeste neincetat in timp ce parcurge atent randurile paginilor.
iar pentru un tata grizonat pare norma ca fiica-sa,care nu are mai mult de 9 ani,sa poarte oja mov,pantofi negri cu paiete,un tricou si o curea galbena,iar de sub talia blugilor exagerat de evazati sa i se iveasca niste chiloti din dantela,rosii.
dar parca totusi eu sunt cea mai fericita.Evanesence imi soptesc "Hello"iar Rammstein imi marturisesc pasionati"Te quiero puta"!
pentru mine fericirea de sambata e pana si faptul ca ma duc la serviciu iar dupa,tot restul week-endu-lui il petrec cu ada milea.
poate ca asta e normalul si fericirea pentru mine...

DROGURILE SCHIMBA TOT!!!

Si nu,nu pentru ca e la moda!
Doar pentru ca eu sunt,de fapt sper ca sunt unul dintre cei care au inteles...




" Dezamagit de viata ta, de exigenta parintilor
Esti prins usor in mirajul drogurilor
Ai mers mereu pe mana prietenilor
Fara sa stii partea intunecata a lor
Te`ai apucat la caterinca Cu baietii pe bordura
Si tot la caterinca ai ramas fara dinti in gura
Ti`ai dat seama ca nu`i de gluma in acest mediu
Cand tremurai in cada Si te c#cai pe tine la propriu
Realitatea se deformeaza, simti ca`ti plesneste capu`
Ai grija cate grame iti bagi ca te duci dracu
Cand prizezi.. te`ncearc`un sentiment de implinire
De fapt in jurul tau totul se naruie.
Traiesti ca o leguma, de mai bine de`o luna
Soarele tau.. cu pareri de rau e gata sa apuna
Viitorul tau se rezuma doar la o farfurie si`un pat de spital
Sau o celula`n puscarie..te descurci...faci bani
Hai sa`ti dezleg misteru`
In realitate i`ai vandut lu` ma`ta frigideru`
Fata`n fata cu tine`ti spui "sa ma las nu pot"
Si realizezi ca viata ta`i data dracu de tot
Drogurile schimba tot nu`ti face iluzii
Joci, te risti si pierzi daca faci confuzii.
Drogurile schimba tot.. din pacate
E un vis murdar care`l induri in realitate.
Daca vorbim de droguri, mai intai excludem iarba.
Prezentam etapele consumatorilor de DaVa
Ai bani la pusculita, incepi la tigare
Bine.. acest praf maro va face un sclav din tine.
Treci rapid la folie, tragi la comun cu baietii
Nu`i asea ca e bine? astea`s placerile vietii.
Bagati din ce in ce mai mult . sunteti adevarati
Ati absolvit cursul acum treci la avansati
Tii marfa`n lingura diluate`n Helas.
Asa trebuie . Dai fum de la bricheta o lasi pana fierbe.
Iti pui cureaua [drept garou?] si pregatesti acu`
Sa nimeresti vena e`o treaba data dracu`
Nimic in jurul tau nu mai prezinta interes..
Strangi pumnu` tare si intepi atent...
Succes!
Zilnic iti creste doza degeaba unde`i placerea?
Daca in tot corpul se instaleaza durerea?
Tre` sa stii ca p*la nu se scoala de la heroina
In 10 ani esti terminat si o sa ajungi o ruina!
Abia acum incep problemele .. dealerul tau e high
"Hai ca`ti dau si`mi dai tu inapoi cand o sa ai...."
Banii s`au terminat .. Pici cu televizoru` pe scari
E filmu` tau ti`e rau, nu te gandesti la urmari
Spargi masini in parcari si furi noaptea -TE RISTI
Garda te`alearga ,oasele te dor, abia te misti
Prima data scapi, platesc parintii spaga
Acum te`ai trezit ca vrei sa te lasi in graba..
Metadona e baza.. o dai pe alcool si pastile
Incercand sa`ti aduci aminte ce`ai facut ani de zile
Ai tai te pazesc in ture, vin sa`ti stinga lumina
Si te chinui pe`ntuneric amplificandu`ti vina
te lauzi tuturor ca te`ai lasat da` nu se vede
Ca esti inca negru sub ochii si nimeni nu te mai crede.
Important e sa te lasi de droguri fara bravada
Sau te vom gasi rigor mortis mulat pe cada"

Si asta cred ca exprima cel mai bine...TOT!