vineri, 16 ianuarie 2009

George Bacovia - Cuptor

Cand am citit-o prima data mi-a provocat un sentiment de greata,de repulsie,si mi-a lasat un gust amar.
A doua oara m-a intristat si mi-a provocat o durere surda in toti porii.Am mai citit-o de cateva ori,incercand sa-mi alung sentimentul pustiit pe care mi-l lasase.Dar am sfarsit prin a invata-o pe de rost.
N-o mai spusese de mult timp.Azi credeam ca am uitat-o si am citit-o,lasand deoparte teama ca voi fi nimic pe dinauntru cateva zile.
Versurile mi-au venit navalnic in gand si pe buze,de parca n-o mai stiusem de ieri.
Sfarsitul n-a lasat nici pe departe sentimentul atat de temut.A lasat doar o fericire muta cu mireasma de tei si-o durere dulce ca de zahar ars.

Sunt cativa morti în oras, iubito,
Chiar pentru asta am venit să-ti spun;
Pe catafalc, de caldura-n oras,
Incet, cadavrele se descompun.

Cei vii se misca si ei descompusi,
Cu lutul de caldura asudat;
E miros de cadavre, iubito,
Si azi, chiar sanul tau e mai lasat.

Toarna pe covoare parfume tari,
Adu roze pe tine să le pun;
Sunt cativa morti în oras, iubito,
Si-ncet, cadavrele se descompun...