marți, 28 iulie 2009

Adio,dar raman cu tine!

O coala A4 sta obosita pe birou,asteptand mangaierea pixului albastru.
Inceputul e sec " Domnule Director,Subsemnata..."
Inca putin si ispravesc.Odata cu semnatura,foaia se transforma in ecranul unui joc,pe care scrie "Game Over!Press OK to continue"...OK!
"Would you like to play again?"
-Fuck,I do!
So...new game starts.
Stiu ca nu se obisnuieste prea des curatenie generala in mijlocul verii.De obicei e "curatenie de primavara" sau "curatenie de toamna".
Eu nu mai aman momentul,si la 40 de grade,ma apuc de dat cu aspiratorul,scuturat,sters geamuri si spalat covoare.Asta,plastic vorbind,pentru ca de fapt curatenie se desfasoara in alte planuri.
In numere de telefon,in liste de mess,in oameni.
Schimb locuri,oameni,idei,activitati.
Cine trebuie sa mai stie de mine,stie deja,sau ii voi anunta.Restul au ales,prin diferite metode,sa renunt la ei.
N-am sa mai bat la porti ce se deschid greu,n-am sa mai fiu telefonul de la miezul noptii,n-am sa mai fiu urechea care asculta tot.Nu a oamenilor care nu au invatat nimic,decat sa ceara.
Evoluam,avansam,crestem,ne maturizam.Ne facem egoisti.
E timpul sa-mi fie bine.Si cu asta am spus tot.
Asa ca daca o sa suni si o sa-ti raspunda altcineva,daca nu ma mai vezi online,daca nu mai stii nimic de mine,nu te intreba daca am ceva cu tine.Pentru ca am.
Nu mai esti parte din viata mea.Iti dau exact ce meriti.Nici mai mult nici mai putin.

In concluzie,au revoir ma cherie!