Te-astept sa vii...

MIRABELA DAUER - Fotoliul din odaie
Asculta mai multe audio Muzica

Toamna e aproape si-mi era dor de tine.Acum pot sa visez cu ochii deschisi.Tigarile ard din nou singure in scrumiere,lumea e grabita,frunzele mor si tu esti aproape.Nu aici.Doar aproape.
Vorbele se irosesc in ironii si glume,rasetele umplu goluri ce alta data erau vorbe frumoase.Amandoi stim ca un milion de lucruri au ramas nefacute si alte cateva sute de cuvinte nerostite.Dar azi ni se pare prea tarziu sa le mai spunem.Si poate ca nici rostul nu-l mai gasim.
Dincolo de cuvintele seci ce-a mai ramas?
Oamenii s-u grabit sa te catalogheze.Cel mai absurd e ca te considera previzibil.
Ne imbatam si azi cu vorbe aruncate intr-o doara,si-mi place sa cred ca maine povestea isi va relua cursul.Povestea noastra a ramas nescrisa,cu o dara de cerneala pe seara cand ai plecat.
N-ai sa mai vii niciodata acolo unde inca mai simt ca-ti e locul.
Dar am sa visez la tine pana pana cand,tu singur,o sa ma alungi din visele tale.
Astept.Rabdarea e cel mai frumos lucru pe care l-am invatat cu/langa/de la tine.
Maine o sa-l imbraci din nou in cuvinte reci,sau in taceri adanci?
Mi-e greu sa-mi mai adun cuvintele intr-un tot,sa scriu sa vorbesc.Chiar si cand vine vorba de noi!