N-am mai scris de mult.Si nici nu-mi vine sa o fac.
De ce?Pentru ca mi-e bine.Nu foarte bine,dar nici rau.Sunt undeva la mijloc.Se intrezaresc multe la orizont.Sperante si vise noi.Dar le las pe toate sa vina de la sine.Nu ma grabesc si nu ma hazardez in afirmatii.E prima data in viata cand nu construiesc castele din nisip,care sa se sfarme la primul val.Astept.Ceva imi zice ca o sa fie bine.Si nu ma refer la un lucru anume.Vorbesc in general.
De ce nu scriu?De teama ca n-o sa-mi iasa.
"Capodoperele" mi s-au nascut pana acum din varful unui pix extrem de fericit sau ingrozitor de trist.Iar acum nu e nici una,nici alta.
Astept...Si stiu ca toate or sa vina incet.
skip to main |
skip to sidebar
...pentru ca nu mai e de mult doar disperare si lacrimi
luni, 13 aprilie 2009
" Rămâne-vom umbre pe tărâmul iubirii,
Fantastice umbre căutând adăpost.
În mersul nebun al clepsidrelor vremii
Pierduţi între suntem, vom fi şi am fost. "
Fantastice umbre căutând adăpost.
În mersul nebun al clepsidrelor vremii
Pierduţi între suntem, vom fi şi am fost. "
Un produs Blogger.
Viaţă şi blestem
Din categoria
- "viata si acordeoane" (50)
- ce bine ca ai fost (99)
- glasuri de ingeri (93)
- lumea din ochii mei (184)
