Un om (ca nu stiu daca imi da voie sa-i zic prieten),drag mie,mi-a dat intr-o seara ca asta de acum,melodia de mai jos.
Si-atunci eram trista,si-atunci aveam un gol in mine,si atunci habar n-aveam incotro ma indrept.
Si-acum ma simt...nu tocmai cum as vrea,si-acum plang si ma gandesc"De ce?"
Pun melodia pe repeat si ma gandesc ca,nici de data asta,nu-i sfarsitul lumii.Ca inca mai pot sa simt,sa iubesc,sa tremur de fericire.Ca exista un om care o sa fie pregatit si capabil sa-mi si ofere ce-mi cere:confort,liniste,rabdare,intelegere,libertate si control...
Inca imi doresc sa cred ca dragostea se construieste in doi!
Mama ma incurajeaza de fiecare data cu"Ce-i al tau e pus deoparte!"
Acelasi om,de care ziceam la inceput,mi-a zis ca-i o alta partida necastigatoare in drumul spre marele pot!(astea erau cuvintele?)
Si ma intreb de ce ma simt atat de rau?De ce cutia verde de Redd's imi aduce aminte de tine?Si de ce iti simt parfumul pe scara si in lift?
Ma mint ca nici nu m-am indragostit de tine,ca n-am avut timp sa o fac!Ma mit ca-mi esti indiferent...
skip to main |
skip to sidebar
...pentru ca nu mai e de mult doar disperare si lacrimi
sâmbătă, 30 mai 2009
" Rămâne-vom umbre pe tărâmul iubirii,
Fantastice umbre căutând adăpost.
În mersul nebun al clepsidrelor vremii
Pierduţi între suntem, vom fi şi am fost. "
Fantastice umbre căutând adăpost.
În mersul nebun al clepsidrelor vremii
Pierduţi între suntem, vom fi şi am fost. "
Un produs Blogger.
Viaţă şi blestem
Din categoria
- "viata si acordeoane" (50)
- ce bine ca ai fost (99)
- glasuri de ingeri (93)
- lumea din ochii mei (184)
Intoarcere-n timp
Reading challenge
The ones I truly love
document.getElementById('gr-fl-widget-1348127732').innerHTML=""; // in case no flash/js