vineri, 25 septembrie 2009

Maşini trec în viteză pe bulevardul din centru. Câte una zăboveşte mai mult la semafor, şi atunci casa din colţ se vede clar.
E o casă veche, cu ferestre înalte, acoperite de draperii crem. Pereţii sunt văruiţi în alb şi gardul e fier masiv, gri.
În cameră mare de la parter fata se pregăteşte de seara cea mare. Îşi trage cu grijă ciorapii din mătase fină, apoi îşi înghesuie sânii în sutienul roşu, minuscul.
Rochia din satin negru alunecă uşor pe corp şi se opreşte exact sub fund. Trage delicat fermoarul la spate şi retuşează decolteul.
Aruncă în grabă, dar foarte atent, pe pleoape un strat de fard verde electrizant.Se potriveşte perfect cu pantofii din mătase satinată. Dermatograf negru, rimel pentru volum. Urmează buclele. Le aranjează şi pe ele atent.
Tocurile de 15, părul negru care curge în valuri, rochia mulată. Totul e într-o armonie înfiorătoare. Mai aruncă o ultimă privire în oglindă şi mai da un strat de luciu pe buzele cărnoase.
Se aruncă în taxiul care o aşteaptă deja de 10 minute în faţa casei.
La intrarea în club toţi se dau la o parte, şi ea se îndreaptă cu mers de felină către masa lor. Care îi zâmbeşte, care o pupa, care o ia în braţe.
Îşi comandă o votcka cu suc de mere. Apucă paiul între dinţi, apoi îşi strânge buzele şi trage cu sete. Gestul provoacă fiori oricărui bărbat care o vede.
Îşi aprinde o ţigare. Încă un pahar, încă o ţigare.Şi tot aşa. Noaptea curge în paşi nebuni de dans, în mişcări lascive, în pahare golite şi în priviri pofticioase. Oricare ar vrea să plece cu ea din club. Ea e trofeul pe care şi l-ar dori toţi.
Dar ea i-a făcut demult cu ochiul domnului care stă indiferent la bar. E un bărbat înalt, brunet, cu ochii verzi.
Încet încet clubul se goleşte. Mai rămân câţiva oameni pe ring. Ea, că de obicei e în centrul atenţiei.
Se întoarce spre bar, face un semn pe care doar el îl sesizează, şi zâmbeşte.
El se ridică şi pleacă.Se întâlnesc în faţa clubului, şi urcă amândoi în taxi. Matei Voievod, 6.
Dimineaţa se trezesc unul lângă altul. Ea zâmbeşte acru, el o întreabă dacă vrea să-i facă o cafea.
Răspunsul sec e urmat de un apel la o firmă de taxi.
Lui încă nu-i vine să creadă, şi se îmbrăca. E din ce în ce mai şocat.
"- Ah, scuză-mă! Erai cu maşina?"şi râde zgomotos.
El coboară scările, şi simte că toată bărbăţia din el s-a dus dracului. Nici o femeie nu l-a tratat ca pe o curvă. Până acum.
Ea se aşează în faţa oglinzii şi-şi da jos machiajul care a înnebunit aseară toată suflarea din club.
Un zâmbet ironic i se aşterne pe chip.
La ce bun sufletul când toate astea?
E uimitor cât de fatalişti şi masochişti sunt oamenii. Acum ea le oferă tuturor exact ceea ce căuta. Femeia fatală!
Găseşte o ramă veche în care este o poză cu ea plângând. O aruncă la coş şi-ncepe să râdă.
Îşi scoate din dulap peruca blondă, cu două codiţe împletite. Îşi pune un tricou roz şi-ncalecă pe bicicleta siclam.

miercuri, 23 septembrie 2009

Lucrurile simple ale oamenilor complicati

Se ascunde in spatele nucului batran,de teama sa n-o vada si sa-i citeasca dragostea in ochi.Cu gesturi fine strange in brate copacul rece.Toama a venit de mult si a luat cu ea toata viata din jur.
Numai peste suflet n-a batut vantul si n-a secatuit simtirea.El a invatat ca ea e acolo,si ea stie ca-i este drag.
Isi aduce aminte ce a visat azi noapte.
Un club ascuns in spate la Universitate.Niste scari obscure duc spre un ring de dans,plin de vamaioti.Dar ei nu-i dau voie sa intre.Hainele ii sunt ude,de la ploaia prin care alergase ceasuri intregi.Iese deznadajduita si se roaga de oamenii din strada sa-i dea si ei o tigara.Dar toti ii intorc spatele.Cainii o musca,si latra la ea.Pe rand ii bate pe toti.
Mai tarziu e in fata unei cladiri,pe cealalta parte de Universitate.Se uita plangand spre geamurile inalte de unde se aude muzica.Stie ca el e acolo,cu o alta ea.
Vine,si-ncepe sa planga.Ea-l ia in brate,asa cum ar fi facut cel mai bun prieten al lui.El plange in continuare.
"-Imi pare rau.N-a fost calea pe care trebuia sa o aleg.
-Poate ar trebui sa te intorci.
-Daca as sti ca am cum,daca as vedea macar o portita deschisa.
-Deschide ochii!"
Ii saruta obrazul asa cum i-a placut mereu s-o faca.
El,patimas din fire,nu rezista sa nu-i simta buzele.O strange tare in brate si ea uita ca mai exista si altceva.
Dar alarma suna si ea se trezeste.Acum stie ca n-a existat nimic.Nici caini,nici vamaioti,nici el,si nici sarutul atat de real.
Acum,in Gradina Icoanei,fuge in continuare de el.Oricat si-ar dori,stie ca n-ar mai avea curajul sa faca ea primul pas.Dar amintirele cu gust de cafea o fac sa-l doreasca si mai mult.
Inceteaza sa se mai ascunda si iese in lumina primului felinar.
Dar el se transforma in umbra,si dispare inca o data in noapte,de parca nimic n-ar fi fost.
Toamna isi ia ce-i apartine si mai lasa in urma visele a doi oameni care se apropie si se departeaza,din ce in ce mai singuri.
Uitarea ii arunca in valtoarea nebuneasca a noptii.

luni, 21 septembrie 2009

Look!I'm happy!



So called mr rock n roll
he's dancing on his own again
talking on his phone again
to someone who tells him that his balance is low
he's got nowhere to go
He's on his own again.

Rock chick of the century
is acting like she used to be
dancing like there's no-one there
before she ever seemed to care
Now she wouldn't dare
it's so rock and roll to be alone

And they'll meet one day, far away and say
I wish I was something more
And they'll meet one day, far away and say
I wish I knew you, I wish I knew you before.

Mrs Black and white she's never seen a shade of grey
Always something on her mind, every single day
But now she's lost her way
and where does she go from here.

Mr multicultural sees all that one could see
He's living proof of someone very different to me
But now he wants to be free,
free so he can see

And they'll meet one day, far away and say
I wish I was something more
And they'll meet one day, far away and say
I wish I knew you, I wish I knew you before.

He'll say I wish I knew you
I wish I met you when time was still on my side
She'll say I wish I knew you
I wish I loved you before I was his bride.

And so they must depart two many more broken hearts
but I've seen that all before in TV books and film and more
And there's a happy ending, every sïngle day

And they'll meet one day, far away and say
I wish I was something more
And they'll meet one day, far away and say
I wish I knew you, I wish I knew you before.

joi, 17 septembrie 2009

Nori de vis ai rasturnat


Acvila - Tu nu stii
Asculta mai multe audio Muzica

In continuare,cuvintele intre noi sunt de prisos.
Ce rost mai are sa spun ca mi-e dor?Ca vreau sa fii aici?Ca astept?E poate prea tarziu sa te hotarasti sa vrei.Sau poate ca nu ti-ai adunat vorbele si nu ai gasit ordinea cea mai potrivita sa le asezi intr-o fraza si sa-mi spui.Si totusi,asa cum spui atatea,fara noima,ai putea sa le spui si pe astea.Daca le simti.Daca nu,nu mai spune nimic.Promit ca n-am sa mai ating tastele in ordinea in care formeaza numarul tau.Si nici n-am sa mai cer pareri despre ce faci sau nu faci.
Am sa incetez sa mai spun ca mi-e dor de tine.Acum.
Duc in spate povara prea multor povesti nesfarsite.E prea mult sa ma mai gandesc la inca un "ce-ar fi daca".Rabdarea nu da roade,asteptarea nici atat.Insistenta ar fi stricat totul de la inceput.Nici macar zambetul frumos si ochii blanzi nu te-au atins.Nimic din ce-am facut si ce mai incerc sa fac n-o sa acopere haul pe care tu,intentionat,l-ai sapat intre noi.
Nu ajuta la nimic ce faci.E incercarea ta de "a ramane prieteni"?Prietene,nu merge asa.Intr-un fel sau altul,ia atitudine."Cheia e la tine!"Mai stii?Intotdeauna a fost!
Raman aceeasi lasa,pentru ca iti acord dreptul de a alege!
Esti in superioritate numerica.
Tu esti doi.Doi oameni,doua suflete,doua zambete,doua cuvinte.Esti doua jumatati care se fugaresc disperate in incercarea de a se intalni,dar care fug si mai tare una de alta cand trebuie sa aleaga drumul pe care sa plece impreuna.
Imi face bine prezenta ta,vocea,zambetul,glumele,tot!Dar pana cand? Dreptul tau la libertatea de a fi prieteni se sfarseste acolo unde incepe dreptul meu de a fi fericita.Cu tine sau fara.
Nu mai intelegi nimic?Foarte bine!Nici eu.
E usor sa spui ca esti hotarat si sincer,nu?Iti lansez provocarea la scena deschisa.Intrebarea e simpla,scurta si la obiect.Cred ca inca mai sunt in stare sa-mi iau un sut.Iar cuvintele drepte or sa doara mai putin decat minciunile dulci si visele tampite.Sunt gata sa fii sincer.Tu?

luni, 14 septembrie 2009

Te-astept sa vii...


MIRABELA DAUER - Fotoliul din odaie
Asculta mai multe audio Muzica

Toamna e aproape si-mi era dor de tine.Acum pot sa visez cu ochii deschisi.Tigarile ard din nou singure in scrumiere,lumea e grabita,frunzele mor si tu esti aproape.Nu aici.Doar aproape.
Vorbele se irosesc in ironii si glume,rasetele umplu goluri ce alta data erau vorbe frumoase.Amandoi stim ca un milion de lucruri au ramas nefacute si alte cateva sute de cuvinte nerostite.Dar azi ni se pare prea tarziu sa le mai spunem.Si poate ca nici rostul nu-l mai gasim.
Dincolo de cuvintele seci ce-a mai ramas?
Oamenii s-u grabit sa te catalogheze.Cel mai absurd e ca te considera previzibil.
Ne imbatam si azi cu vorbe aruncate intr-o doara,si-mi place sa cred ca maine povestea isi va relua cursul.Povestea noastra a ramas nescrisa,cu o dara de cerneala pe seara cand ai plecat.
N-ai sa mai vii niciodata acolo unde inca mai simt ca-ti e locul.
Dar am sa visez la tine pana pana cand,tu singur,o sa ma alungi din visele tale.
Astept.Rabdarea e cel mai frumos lucru pe care l-am invatat cu/langa/de la tine.
Maine o sa-l imbraci din nou in cuvinte reci,sau in taceri adanci?
Mi-e greu sa-mi mai adun cuvintele intr-un tot,sa scriu sa vorbesc.Chiar si cand vine vorba de noi!

miercuri, 9 septembrie 2009

"Si mi-e dor si mi-e pustiu si ma-ntreb daca sunt viu"


Suflet fara chei
Asculta mai multe audio Muzica


"Trece toamna, iarna, vara si in inimi urca seara
Vantul canta in nestire peste glezna ta subtire
Palma mea in rugaciune peste sanii tai apune
Si visez ca esti aieve vas de aur plin cu seve
Cand de fapt esti amintire, tu si glezna ta subtire
Mana vai, pe strune-mi moare si pe tine nu te doare.

Hei, suflet fara chei
Fara porti si fara ziduri,
Lasi in urma numai riduri.

Trupul tau cu gust de miere lumineaza-n incapere
Din alt timp din alta viata care se destrama-n ceata
Doar la mine in cuvinte doarme coapsa ta fierbinte
Doar in cantec te mai am, mar aprins lucind in ram
Si mi-e dor si mi-e pustiu si ma-ntreb daca sunt viu
Mana vai, pe strune-mi moare si pe tine nu te doare.

Hei, suflet fara chei
Fara porti si fara ziduri,
Lasi in urma numai riduri.

Vine vara, iarna vine, numai tu nu vii la mine
Trupul tau ca o vapaie nu-mi mai intra in odaie
Steaua-mi bate in fereastra unde-i umbra ta albastra
Unde-s pasii tai cei dragi, sanii mirosind a fragi
Si mi-e frig si mi-e amar si ma chinui in zadar
Mana vai, pe strune-mi moare si pe tïne nu te doare.
"

marți, 8 septembrie 2009

No words!Just songs...for a while!

'Cause You took a chance on loving me,I took a chance on loving You!


sâmbătă, 5 septembrie 2009

Baby,can't you see???I WANT TO BREAK FREE!!!

joi, 3 septembrie 2009

Dulce autodistrugere

...cand peretii garsonierei iti raman mici si incep sa te stranag
...cand iti doresti mai multe ore de munca doar ca sa nu te mai gandesti la tine
...cand le zambesti celor din jur mai mult decat ti-ai zambit tie vreodata
...cand iti obligi creierii sa nu mai gandeasca
...cand iti fortezi inima sa nu mai simta
...cand te folosesti de autoizolare ca sa scapi de tot
...cand ti se pare ca viata s-a oprit in loc,tocmai cand ar trebui sa alerge mai repede
...cand dupa o noapte pierduta in sticle de bere si pasi nebuni de dans,fara sa te uiti la oameni te prabusesti in uitare
...cand te ascunzi intre copertile cartilor si dupa pixuri
...cand pastrezi la distanta tot ce ti-ar putea aduce aminte de trecut
...cand planuiesti sinucideri perfecte,dar lesini cand simti miros de spital
...cand te trezesti noaptea si nu te poti misca pentru ca visezi oamnei care mor
...cand plangi pentru ca doctorul iti spune"e bine",si tu,in idiotenia mintii tale,ti-ai dori sa nu
...cand plagi de mult uitate incep sa se deschida si sangereaza
...cand razi de lucruri si oameni care altadata te-ar fi facut sa plangi
...cand trantesi usi in fata oamenilor care vor sa revina,si-n fata carora ai ingenuncheat o data
...cand pierzi duminici intregi in anticariate,in loc sa dormi
...cand nimic nu te mai infioara,si nici inspaimanta
...cand nimic nu mai are sens
cand toate astea...
incetezi sa mai fii uman si incepe autodistrugerea.
dicolo de astea este nimic,sau totul.

miercuri, 2 septembrie 2009

Bucati din carti

"...Nu mai era decat moartea acum.
Nu am facut nimic.Am asteptat.Stralucirea de apoi,galbenul cel mai palid,apoi un verde slab emanand luminaapoi un albastrulimpede ca de vitraliu cuprins in cerul de deasupra imensitatii muntoase ce se intidea catre vest.Am asteptat,am asteptat.(...)Am asteptat acea vointa,acel moment de intuneric sa vina sa-mi ridice piciorul care sa se lase in jos;nu puteam.Aveam tot timpul senzatia ca sint urmarit,ca nu eram singur,ca jucam o scena in fata cuiva,ca gestul se putea face numai daca era spontan,pur si moral.Caci pe masura ce se lasa noaptea racoroasa,intelegeam mai bine ca ceea ce incercam eu sa comit nu era o fapta morala,ci una fundamental estetica,urma sa-mi curm viata senzational,cu smnificatie,cu insistenta.Eu cautam sa realizez moartea lui Mercutio,nu o moarte adevarat.O moarte memorabila,nu moartea printr-un adevarat suicid care face ca totul sa dispara.
Si vocea,si lumina,si cerul."
John Fowles - Magicianul (I,8)

P.S. Multumesc Nina,multumesc Cristian!