Incerci sa ma alungi,dar uiti ca eu detin adevarul absolut.Te feresti de lume in spatele meu.Iti place cum iti hranesc gandurile si tot ce respira in tine.
Uiti ca doar datorita mie mai esti aici.Nu mai vrei sa stii de unde viata asta minunata pe care o duci.
Oamenii din jur te iubesc si astazi datorita mie.Tu fara mine n-ai fi fost nicicand in stare sa-i tii atata timp in preajma.
Ma renegi si-mi spui ca tu ma construiesti pe mine,nicidecum invers.Ai uitat poate ca prin mine ai renascut,si ca inainte de mine viata ti-a fost trista si urata.
Poate intr-o zi am sa plec sa-ti vad reactia.Poate doar atunci imi vei recunoaste meritele.
Atunci cand te vei trezi intr-o lume straina,obligat sa spui adevarul.Atunci cand oamenii vor fugi de tine.Atunci cand te vei descoperi dezbracat de mine,si tot ce va ramane din tine va fi adevarul insusi.Atunci imi vei recunoaste importanta si indispensabilitatea,atunci vei sti ca fara mine esti nimic,atunci ma vei implora sa ma intorc.
Dar eu voi fi demult in alta parte,invatand alt om sa disimuleze,sa poarte masti,sa fie altfel,sa minta...sa fie eu,minciuna insasi!
skip to main |
skip to sidebar
...pentru ca nu mai e de mult doar disperare si lacrimi
marți, 27 ianuarie 2009
" Rămâne-vom umbre pe tărâmul iubirii,
Fantastice umbre căutând adăpost.
În mersul nebun al clepsidrelor vremii
Pierduţi între suntem, vom fi şi am fost. "
Fantastice umbre căutând adăpost.
În mersul nebun al clepsidrelor vremii
Pierduţi între suntem, vom fi şi am fost. "
Un produs Blogger.
Viaţă şi blestem
Din categoria
- "viata si acordeoane" (50)
- ce bine ca ai fost (99)
- glasuri de ingeri (93)
- lumea din ochii mei (184)
Intoarcere-n timp
Reading challenge
The ones I truly love
document.getElementById('gr-fl-widget-1348127732').innerHTML=""; // in case no flash/js