miercuri, 25 mai 2011

Gânduri aiurea

- Ţipă!
- Da' vreau să râd!
- Zi ceva despre noi!
- Bătăi din aripi.
- Altceva.
- Fluturi morţi?!
- Eşti dusă!
- Mi-e dor!
- De mine?
- Uite, magnolii.
- Unde mă?
- Mi-e dor de el...
- Ah, nici nu ştiam că au înflorit!
- De ieri nu l-am văzut.
- Eu sunt aici!
- Tu nu eşti niciodată aici.
- Ce simpatic e copilul ăla.
- Ce bascheţi verzi ai!
- Sunt fericit!
- Aş bea un mojito cu multă gheaţă, şi o limonadă de ananas.
- Hai să mai încercăm o dată!
- Tu ce bei?
- Vine şi Matei?
- Mi-am cumpărat o carte, despre iubire.
- Tu mă mai iubeşti?
- De ce întrebi?
- Caut contextul în care să-ţi spun că şi eu te iubesc.
- Ai mai numărat stele?
- Ce ochi verzi, şi turbaţi ai!
- Ai o şuviţă rebelă pe frunte.
- Mă săruţi?
- Închide ochii şi visează!
- El unde e?
- Nicăieri. Departe. Habar n-am!
- Îl iubeşti?
- Mi-e dor de el.
- Mai vine?
- Nu cred.
- Unde suntem?
- În spate la Cărturăreşti.
- Uite luna!
- Câtă lume e aici!
- Zâmbeşte, iubire!
- Vrei să ne plimbăm cu bicicleta?
- E plin parcul de tei înfloriţi!
- Zi ceva deştept!
- Tu!
- Unde-i fărâma mea de suflet?
- De Dan ce mai ştii?
- Plouă!
- Mai bine mâine!
- Îmi reciţi ceva din Baudelaire?
- Te iubesc!
- Care-i diferenţa dintre veşnicie şi-o zi?
- Secunda!
- Şi sufletul meu unde e?
- Visează mă!
- Visele-s pentru proşti, iar veşnicia pentru muribunzi!

Şi ieşim râzând în stradă, mergând fără să ne atingem, în jos, pe Arthur Verona! Până în Pitar Moş.
Aici mă opresc şi-i mărturisesc că nu am cum să-l mai iubesc!
Sufletul cretin, de care nu mai ştiu nimic, n-a învăţat să nu se mai vândă pe nimic!