cam asta a FOST...si a REvenit...

Pentru ca suferinta nu mai are margini,sufletul moare si el incet,trupul nu mai are vlaga sa urle si nimic nu aduna mai bine simtirile epavei ce-a ramas din mine...


Copilul si durerea, stau imbratisati
Doar ochii lui respira, caci inca sunt curati
Nici boala numai stie, daca a terminat cu el
Putea sa fie Inger, dar am scos si sufletul din el
Dar uite ca de-odata, morfina intra-n el
Prieten drag, Morfina mea, du-ma spre castel, du-ma spre castel, du-ma spre castel
Vantul alearga cu mine spre castel
Caramida noua, da Doamne sa ploua
Soarele deschide poarta catre el
Caramida rea, da Doamne sa stea
Uite-o pe printesa, vine sa ma ia
Mami am sa ma joc cu ea
Tati am sa-i iau o stea
Vai dar ce se-ntampla vantul a plecat
Soarele sa-ntunecat, boala iar ma-nbratisat
Viseeeeezzz
Va rog nu-mi luati Printesa mea
Doamne Dumnezeule, da-i printesa inapoi
Da-i cat poti de multe vise
Si un Inger, fa din el
Si un inger fa din el
O fata imbracata in alb
Se-ndreapta catre pat
Ia o mana in mana ei
Il mangaie pe cap
De-o data o adiere racoreste
Mana incetisor
Si un arici l-a intepat
Si-n el se scurge usor
Morfina mea, prieten drag
Du-ma spre castel, du-ma spre castel, du-ma spre castel
Vreau sa raman aici, printesa mea
Ca sa ne putem juca si sa pot
Sa-ti iau o stea
Sa ne ascundem prin marele castel
Soarele si vantul sa incalece Pamantul
Iar tu sa porti in frunte Steaua mea
Sa urcam pe un calut
Sa zburam cu el in sus
Printesa viata ma trage inapoi
Tine-ma te rog aici, tine-ma te rog aici
Visez, visez
Va rog nu-mi luati printesa mea