E tot filosofie

Aceasta dusmanie era clara.Nimeni din cei prezenti nu avea vreun dubiu.Dar cu toate acestea comportamentul ei in societate era unul desavarsit.
Avea intotdeauna aerul ca este sclava lor prin toate gesturile si mimica pe acre o afisa de fiecare data cand ceilalti doreau ceva.Niciodata n-ai fi banuit luptele si framantarile care se dadeau in interiorul ei de fiecare data cand trebuia sa fie politicoasa,amabila,la fiecare dorinta a lor.Se considera a fi robotul lor,nelipsitul catelus de langa orice grup cu o pozitie sociala deosebita din vremea aceea,dar nu putea renunta la masca pe care o afisa de fiecare data cand era in diferite anturaje.De multe ori ar fi dorit sa arunce aceasta masca si sa fie ea insasi,ea omul rau,cea care i-ar fi uitat pe toti din jurul ei,si in acele momente nu conta motivul pentru care i-ar fi uitat.
Nimic din ceea ce era in jurul ei nu o multumea,nu o facea fericita,nu o interesa.
Mereu aceleasi chipuri,aceleasi zambete false,aceleasi pareri.Parca toti gandeau la fel,lucru care cel putin pentru ea,parea imposibil.Si cu toate acestea,toti aveau aceleasi raspunsuri.Nimeni nu indraznea sa aiba alt punct de vedere.Daca cineva incerca acest lucru era privit ca un intrus,si incet,incet exclus din grup.
Frecventa cercuri de oameni,asa-zis,inteligenti(studenti la filozofie,litere,doctori,profesori,etc).Observase in desele discutii ca toti erau interesati de materie.nici unul nu cauta esenta,necunoscutul.Daca vorbeau despre o carte nici unul dintre acestia nu pareau a fi citit-o printre randuri,iar acest lucru o enerva la culme.Se gandea la uciderea acestora,dar avea un gand sumbru,si anume acela ca fantomele acestora ar fi bantuit-o tot restul vietii.Sau ar fi putut sa le spuna parerea ei sincera atunci cand cineva i-ar fi cerut inevitabil parerea:
"Vreti sa va spun ce cred eu?Nimic.Pentru mine nu sunteti decat niste indivizi ai unei societati care nu ma intereseaza.De fapt,nici voi nu ma interesati.Nu aveti nimic iesit din comun;sunteti la fel ca ceilalti,si mie nu-mi plac banalitatile.Daca stau si va privesc nu vad decat niste oameni simpli,care nu-si spun nimic lor si nici lumii.Sunteti doar niste indivizi ai unei societati de care nu va puteti desprinde.Va ascundeti prin valurile unui adevar pe care il stiti si care este atat de viabil,dar pe care nu-l recunoasteti si nu-l admiteti ca pe o parte a vietii voastre.Desi detineti adevarul empiric va e teama de acest adevar.Individul din voi ascunde adevarata sa fata.Nu sunteti individualitati,ci doar niste indivizi.Sunteti prea umani.Si cred ca ne-am saturat de atata umanitate.Si de aceea va urasc si va reneg.Sunt si eu umana si nu ami am nevoie de alte umaniati.Sunteti ca niste gauri ale propriei voastre vieti.Viata voastra inseamna autocompatimire si frustrare.Sunteti dependenti de mila pe care v-o ofera societatea.
Oare cand veti inceta sa fiti niste viermi turmentati de propriile compatimiri?Societatea e prea nebuna,e de o senilitate totala de va tot accepta scuzele odioase ale unor zile in care nu sunteti decat o ultima fisura a ei.
Sunteti de fapt ceva ce deranjeaza o mare parte a societatii si totusi ea se codeste sa v-o arate.Chiar proprii vostri prieteni vad asta dar o acopera si asista in continuare la spectacolul frustrarii sufletelor voastre.
Totusi,nu vreau sa fiu rea,si totusi sunt;nu ma pot abtine oricarui individ care imi solicita parerea imi place sa-l torturez.O parere negativa il face intotdeauna sa gandeasca.
Nu vreau sa para ca sunt interesata de soarta voastra,dar voi indrazni sa va zic ceva:viata voastra ar trebui sa renunte pentru o clipa la cursul ei ca voi sa vedeti cu adevarat ce este ea.Infruntandu-va propria viata si fiin cuprinsi de propria moarte,poate descoperiti ceea ce cautati,faima a mult dorita,atunci cand gandul sinucigas va va cuprinde si caruia nu-i veti indrazni saripostati.
Sper ca nu va veti supara pe mine,aveti acest drept,dar dusmania cuiva impotriva-mi va fi din nou un act al faimei mele!"
Atat ar fi vrut sa le spuna,chiar si cu riscul de a fi exclusa din grupul lor.Dar astepta momentul potrivit,atunci cand ii va ruga sa interpreteze un text de Nietzsche,Blaga,Kant sau oricare alt mare filosof,iar ei,surprinsi de izbucnirea ei nu vor sti ce sa spuna si-i vor cere parerea.Toate astea trebuiau sa se intample cat mai curand sau ar fi ajuns in scurt timp asemeni lor,banala,iar cuvintele ei se vor fi intors impotriva-i!