luni, 14 septembrie 2009
Te-astept sa vii...
MIRABELA DAUER - Fotoliul din odaie
Asculta mai multe audio Muzica
Toamna e aproape si-mi era dor de tine.Acum pot sa visez cu ochii deschisi.Tigarile ard din nou singure in scrumiere,lumea e grabita,frunzele mor si tu esti aproape.Nu aici.Doar aproape.
Vorbele se irosesc in ironii si glume,rasetele umplu goluri ce alta data erau vorbe frumoase.Amandoi stim ca un milion de lucruri au ramas nefacute si alte cateva sute de cuvinte nerostite.Dar azi ni se pare prea tarziu sa le mai spunem.Si poate ca nici rostul nu-l mai gasim.
Dincolo de cuvintele seci ce-a mai ramas?
Oamenii s-u grabit sa te catalogheze.Cel mai absurd e ca te considera previzibil.
Ne imbatam si azi cu vorbe aruncate intr-o doara,si-mi place sa cred ca maine povestea isi va relua cursul.Povestea noastra a ramas nescrisa,cu o dara de cerneala pe seara cand ai plecat.
N-ai sa mai vii niciodata acolo unde inca mai simt ca-ti e locul.
Dar am sa visez la tine pana pana cand,tu singur,o sa ma alungi din visele tale.
Astept.Rabdarea e cel mai frumos lucru pe care l-am invatat cu/langa/de la tine.
Maine o sa-l imbraci din nou in cuvinte reci,sau in taceri adanci?
Mi-e greu sa-mi mai adun cuvintele intr-un tot,sa scriu sa vorbesc.Chiar si cand vine vorba de noi!
miercuri, 9 septembrie 2009
"Si mi-e dor si mi-e pustiu si ma-ntreb daca sunt viu"
Suflet fara chei
Asculta mai multe audio Muzica
"Trece toamna, iarna, vara si in inimi urca seara
Vantul canta in nestire peste glezna ta subtire
Palma mea in rugaciune peste sanii tai apune
Si visez ca esti aieve vas de aur plin cu seve
Cand de fapt esti amintire, tu si glezna ta subtire
Mana vai, pe strune-mi moare si pe tine nu te doare.
Hei, suflet fara chei
Fara porti si fara ziduri,
Lasi in urma numai riduri.
Trupul tau cu gust de miere lumineaza-n incapere
Din alt timp din alta viata care se destrama-n ceata
Doar la mine in cuvinte doarme coapsa ta fierbinte
Doar in cantec te mai am, mar aprins lucind in ram
Si mi-e dor si mi-e pustiu si ma-ntreb daca sunt viu
Mana vai, pe strune-mi moare si pe tine nu te doare.
Hei, suflet fara chei
Fara porti si fara ziduri,
Lasi in urma numai riduri.
Vine vara, iarna vine, numai tu nu vii la mine
Trupul tau ca o vapaie nu-mi mai intra in odaie
Steaua-mi bate in fereastra unde-i umbra ta albastra
Unde-s pasii tai cei dragi, sanii mirosind a fragi
Si mi-e frig si mi-e amar si ma chinui in zadar
Mana vai, pe strune-mi moare si pe tïne nu te doare."
marți, 8 septembrie 2009
No words!Just songs...for a while!
'Cause You took a chance on loving me,I took a chance on loving You!
sâmbătă, 5 septembrie 2009
joi, 3 septembrie 2009
Dulce autodistrugere
...cand peretii garsonierei iti raman mici si incep sa te stranag
...cand iti doresti mai multe ore de munca doar ca sa nu te mai gandesti la tine
...cand le zambesti celor din jur mai mult decat ti-ai zambit tie vreodata
...cand iti obligi creierii sa nu mai gandeasca
...cand iti fortezi inima sa nu mai simta
...cand te folosesti de autoizolare ca sa scapi de tot
...cand ti se pare ca viata s-a oprit in loc,tocmai cand ar trebui sa alerge mai repede
...cand dupa o noapte pierduta in sticle de bere si pasi nebuni de dans,fara sa te uiti la oameni te prabusesti in uitare
...cand te ascunzi intre copertile cartilor si dupa pixuri
...cand pastrezi la distanta tot ce ti-ar putea aduce aminte de trecut
...cand planuiesti sinucideri perfecte,dar lesini cand simti miros de spital
...cand te trezesti noaptea si nu te poti misca pentru ca visezi oamnei care mor
...cand plangi pentru ca doctorul iti spune"e bine",si tu,in idiotenia mintii tale,ti-ai dori sa nu
...cand plagi de mult uitate incep sa se deschida si sangereaza
...cand razi de lucruri si oameni care altadata te-ar fi facut sa plangi
...cand trantesi usi in fata oamenilor care vor sa revina,si-n fata carora ai ingenuncheat o data
...cand pierzi duminici intregi in anticariate,in loc sa dormi
...cand nimic nu te mai infioara,si nici inspaimanta
...cand nimic nu mai are sens
cand toate astea...
incetezi sa mai fii uman si incepe autodistrugerea.
dicolo de astea este nimic,sau totul.
...cand iti doresti mai multe ore de munca doar ca sa nu te mai gandesti la tine
...cand le zambesti celor din jur mai mult decat ti-ai zambit tie vreodata
...cand iti obligi creierii sa nu mai gandeasca
...cand iti fortezi inima sa nu mai simta
...cand te folosesti de autoizolare ca sa scapi de tot
...cand ti se pare ca viata s-a oprit in loc,tocmai cand ar trebui sa alerge mai repede
...cand dupa o noapte pierduta in sticle de bere si pasi nebuni de dans,fara sa te uiti la oameni te prabusesti in uitare
...cand te ascunzi intre copertile cartilor si dupa pixuri
...cand pastrezi la distanta tot ce ti-ar putea aduce aminte de trecut
...cand planuiesti sinucideri perfecte,dar lesini cand simti miros de spital
...cand te trezesti noaptea si nu te poti misca pentru ca visezi oamnei care mor
...cand plangi pentru ca doctorul iti spune"e bine",si tu,in idiotenia mintii tale,ti-ai dori sa nu
...cand plagi de mult uitate incep sa se deschida si sangereaza
...cand razi de lucruri si oameni care altadata te-ar fi facut sa plangi
...cand trantesi usi in fata oamenilor care vor sa revina,si-n fata carora ai ingenuncheat o data
...cand pierzi duminici intregi in anticariate,in loc sa dormi
...cand nimic nu te mai infioara,si nici inspaimanta
...cand nimic nu mai are sens
cand toate astea...
incetezi sa mai fii uman si incepe autodistrugerea.
dicolo de astea este nimic,sau totul.
