fumul negricios imi invaluie glezna stanga.mii de picaturi azurii imi ploua pe trup si visele prind forma.e lumea mea de basm,pe care am inceput sa o construiesc,de data asta cu tine.la mii de kilometri departare,iubirea prinde contur.e undeva,in ceata,si incet incet ia forma ta.e o iubire inalta,uscativa,dreapta.e tunsa scurt,si parca are o idee de cresta.imi placea mai mult inainte,creata.dar e bine si asa.ochii ii sunt parca albastri,desi,am dat repede un search pe google si pareau in poze mai degraba gri.iubirea asta,care inca e la mii de kilometri departare,e tare frumoasa.iubeste mult,scrie proza,poezie,eseu,canta,e vesnic indragostita.
ca prin farmec ceata dispare,si desi atat de departe o vad atat de clar.numai ca fumul ce s-a mutat de pe glezna stanga si pe piciorul drept,ma cuprinde aproape in totalitate,si acum imi acopera ochii.iubirea n-a reusit sa ma zareasca nici macar in clipa cand eu am vazut-o atat de clar.ochii i s-au obisnuit lent cu infinitul din fata,si intre timp eu m-am transformat in ceata.
legea firii e dureros de nedreapta;oamenii si ingerii nu se pot vedea in acelasi timp,nu au voie sa se priveasca in ochi.
cu ochii mici,mici,incerc sa zaresc macar o umbra si ma indrept spre tine.ici si colo incep sa apara oameni,cladiri,masini si visul mi se distruge.
te vad mai clar ca niciodata.ma opresc,ma ciupesc cat pot de tare incercand sa ma trezesc.nu,esti tu.atat de ocupat cu bancomatul ala,cu zambet metalic.m-as fi oprit sa-ti zic ceva,dar ma intreb cate femei inaintea mea ti-au zis doar azi,acelasi lucru?merg mai departe,imping cu putere usile cladirii de birouri,si ma tot gandesc la tine.dar tu ai ramas tot acolo,in fata bancomatului,cu fularul ala mare si albastru(sau gri?)infasurat strengareste la gat.
la jumatatea drumului ma opresc,o iau la fuga in sens invers pe scari,si ies sa te caut.trebuie sa ma vezi,vreau sa-ti spun ca...nu mai esti.de ce?de fapt,doar nu era sa stai o vesnicie in fata bancomatului,asteptandu-ma pe mine.n-o sa stai nicaieri sa ma astepti o vesnicie.habar n-ai de mine.
visez sa fiu "femeia in boxeri si tricou alb.nemachiata si somnoroasa care iti ofera Zambetul in crucea diminetii.".as vrea sa vad cum arata bucataria ta,sa-mi arati cum stii tu sa iubesti.si tu nici nu stii ca stai atat de aproape de mine.si ma enerveaza ca milioane de femei viseaza la tine,si alte cateva zeci iti scriu zilnic...
"Tastez numele tau, si mii de pagini imi vorbesc despre tine
Si tu nu esti nicaieri Fat-Frumos"
skip to main |
skip to sidebar
...pentru ca nu mai e de mult doar disperare si lacrimi
joi, 8 ianuarie 2009
marți, 6 ianuarie 2009
I used to love him,but i had to kill...
Ianuarie,Bucuresti.E dimineata si ies din scara blocului,grabita spre birou.Nasul si urechile imi ingheata instantaneu,narile se lipesc si ele de ger.Mainile inca imi sunt incalzite de buzunarele generoase ale blanitei negre.Raceala care imi da tarcoale de ceva zile ma obliga sa-mi suflu nasul,si implicit,mainile amortesc inghetate,acum si ele.
Ianuarie,Bucuresti.E dimineata si e frig.E prima ninsoare de anul asta.Nimic special.Numai ca e prima ninsoare de iarna asta.Prima pe care o vad.Ma asteptam la altceva.Credeam ca va trezi in mine amintiri si dureri pe care ma chinui de mult sa le innabus.Credeam ca prima ninsoare fara tine imi va rascoli toate gandurile,te va aduce inapoi in minte in chip de monstru,ca imi va distruge iar toate visele faurite fara tine si ca ma va face sa plang cum n-am mai facut-o de atata timp.Credeam ca am sa cad intr-o letargie nesimtita,si-am sa ma inchid din nou intr-o lume ingradita cu geamuri inalte de sticla,din care sa nu aud nimic.
Ianuarie,Bucuresti.E dimineata si nimic din toate astea nu s-au intamplat.Nu plang,nu am sufletul sfasiat in doua si nu mi-e dor de tine.Se poate ca te-am uitat.Am asteptat atat de mult ca aducerile aminte de tine sa nu-mi mai provoace morti repetate ale sufletului,si azi,cand s-a intamplat sunt bulversata.Nu-mi inchipuiam sa se intample vreodata asta.Poate ai asteptat sa pleci cu ce ai venit.Cu prima ninsoare.Ar fi fost poate mai bine sa vad prima ninsoare inainte de Craciun,iar tu sa fi plecat de atunci.Au fost cele mai urate sarbatori.Am plans,am privit in gol,am tipat,m-am gandit la tine.Niciunde,anul asta de sarbatori,nu mi-am gasit locul.Poate doar in bratele mamei care m-a invaluit cu atata dragoste,ca niciodata inainte,simtind poate ca mi-e dor de tine.Nu i-am spus,si nici ea n-a intrebat.M-a surprins doar de cateva ori cu ochii rosii,m-a vazut plangand cand am impodobit bradul si mi-a simtit tristetea din glasul sugrumat de lacrimi cand i-am zis"La multi ani!"de Anul Nou.
Ianuarie,Bucuresti.E dimineata si ascult "Undeva in Vama".Am inceput sa visez cu ochii deschisi,e primul zambet cald dupa atata timp,sub gerul de afara sufletul s-a topit si a redevenit uman.Ochii si-au recapatat licarirea vesela,infantila.Oamenii ma privesc si-mi zambesc.Parca toti mi-ar citi pe chip eliberarea si descatusarea asteptata de atata vreme.Am reusit in sfarsit sa omor setea si dragostea si dorul de tine...
Ianuarie,Bucuresti.E dimineata si nu-mi mai este dor de tine...
"Te-am iubit fraiere..."
Ianuarie,Bucuresti.E dimineata si e frig.E prima ninsoare de anul asta.Nimic special.Numai ca e prima ninsoare de iarna asta.Prima pe care o vad.Ma asteptam la altceva.Credeam ca va trezi in mine amintiri si dureri pe care ma chinui de mult sa le innabus.Credeam ca prima ninsoare fara tine imi va rascoli toate gandurile,te va aduce inapoi in minte in chip de monstru,ca imi va distruge iar toate visele faurite fara tine si ca ma va face sa plang cum n-am mai facut-o de atata timp.Credeam ca am sa cad intr-o letargie nesimtita,si-am sa ma inchid din nou intr-o lume ingradita cu geamuri inalte de sticla,din care sa nu aud nimic.
Ianuarie,Bucuresti.E dimineata si nimic din toate astea nu s-au intamplat.Nu plang,nu am sufletul sfasiat in doua si nu mi-e dor de tine.Se poate ca te-am uitat.Am asteptat atat de mult ca aducerile aminte de tine sa nu-mi mai provoace morti repetate ale sufletului,si azi,cand s-a intamplat sunt bulversata.Nu-mi inchipuiam sa se intample vreodata asta.Poate ai asteptat sa pleci cu ce ai venit.Cu prima ninsoare.Ar fi fost poate mai bine sa vad prima ninsoare inainte de Craciun,iar tu sa fi plecat de atunci.Au fost cele mai urate sarbatori.Am plans,am privit in gol,am tipat,m-am gandit la tine.Niciunde,anul asta de sarbatori,nu mi-am gasit locul.Poate doar in bratele mamei care m-a invaluit cu atata dragoste,ca niciodata inainte,simtind poate ca mi-e dor de tine.Nu i-am spus,si nici ea n-a intrebat.M-a surprins doar de cateva ori cu ochii rosii,m-a vazut plangand cand am impodobit bradul si mi-a simtit tristetea din glasul sugrumat de lacrimi cand i-am zis"La multi ani!"de Anul Nou.
Ianuarie,Bucuresti.E dimineata si ascult "Undeva in Vama".Am inceput sa visez cu ochii deschisi,e primul zambet cald dupa atata timp,sub gerul de afara sufletul s-a topit si a redevenit uman.Ochii si-au recapatat licarirea vesela,infantila.Oamenii ma privesc si-mi zambesc.Parca toti mi-ar citi pe chip eliberarea si descatusarea asteptata de atata vreme.Am reusit in sfarsit sa omor setea si dragostea si dorul de tine...
Ianuarie,Bucuresti.E dimineata si nu-mi mai este dor de tine...
"Te-am iubit fraiere..."
Etichete:
ce bine ca ai fost,
glasuri de ingeri,
lumea din ochii mei
luni, 5 ianuarie 2009
Cum sa ametesti de la un sarut?
Mi-era dor sa am o melodie a mea.Nu e de acum,e de cand am ascultat-o prima data,de cand a aparut.E cantecul care-mi place sa-l pun pe repeat si sa-l ascult tot drumul pana la birou.E cald,e dulce,e lin.Ma face sa zambesc,ma face sa plang,imi da fiori si-mi aduce aminte de tine...
Din toate cate am auzit,sunt doar doua pe care le ascult zilnic.Asta,si"Curva regimentului"(aparuta de ceva ani,dar care imi provoaca aceleasi senzatii zi de zi).Cea de doua are alta poveste si-mi aduce aminte de altcineva.
Mai stiu doar ca undeva,intr-un birou,mutat nu de prea mult timp dintr-un alt birou,printr-un sertar dosit sau intre teancuri de hartii,sta un post-it galbui,imbatranit acum probabil de vreme,pe care scrie soptit:"buzele mele te vor mangaia
unde tu nici cu gandul nu gandesti
am sa-ti arat doi sani cum n-ai vazut
si o sa salivezi ingandurat
am sa ma-ncolacesc in jurul tau
si-am sa te sfasii intr-un sarut
incet, incet nu vei mai rezista
te vei tranti cu mine la pamant
si intr-un sfert de ora vei uita
de toata viata ta..."
"Cum sa ametesti de la un sarut?
Unde duce iubirea ta?"
...sta scris pe postit-ul albastru,lipit pe oglinda in baie...
P.S:Multumesc Tudor!De o mie de ori,pentru ca ma faci fericita...iar,si iar!
Din toate cate am auzit,sunt doar doua pe care le ascult zilnic.Asta,si"Curva regimentului"(aparuta de ceva ani,dar care imi provoaca aceleasi senzatii zi de zi).Cea de doua are alta poveste si-mi aduce aminte de altcineva.
Mai stiu doar ca undeva,intr-un birou,mutat nu de prea mult timp dintr-un alt birou,printr-un sertar dosit sau intre teancuri de hartii,sta un post-it galbui,imbatranit acum probabil de vreme,pe care scrie soptit:"buzele mele te vor mangaia
unde tu nici cu gandul nu gandesti
am sa-ti arat doi sani cum n-ai vazut
si o sa salivezi ingandurat
am sa ma-ncolacesc in jurul tau
si-am sa te sfasii intr-un sarut
incet, incet nu vei mai rezista
te vei tranti cu mine la pamant
si intr-un sfert de ora vei uita
de toata viata ta..."
"Cum sa ametesti de la un sarut?
Unde duce iubirea ta?"
...sta scris pe postit-ul albastru,lipit pe oglinda in baie...
P.S:Multumesc Tudor!De o mie de ori,pentru ca ma faci fericita...iar,si iar!
Etichete:
ce bine ca ai fost,
glasuri de ingeri,
lumea din ochii mei
miercuri, 17 decembrie 2008
La ce bun?
La ce bun intrebarea daca raspunsul ei nu este decat o alta intrebare?
La ce bun orice?
La ce bun soare,caci oricum apune si nu ai de unde sa stii daca vei mai apuca sa vezi rasaritul?
La ce bun apa,daca setea ta n-o poate satura toate raurile din lume?
La ce bun rasul,cand pe fata ta ranile unei suferinte anterioare nu s-au inchis?
La ce bun iubirea cand nimeni nu stie cum sa iubeasca?
La ce bun privighetoarea cand toti in jurul ei sunt surzi?
La ce bun glasul daca nu poti tipa raul din tine?
La ce bun luna?Ca te invata existenta solitara si rece?
La ce bun lacrima daca oricum se va usca?
La ce bun viata daca oricum trebuie sa mori?
La ce bun?
La ce bun ploaia daca nu-ti poate spala pacatele?
La ce bun vantul daca nu te scututra de rele?
La ce bun focul,daca te arde doar pe dinauntru,lasand doar coaja?
La ce bun pamantul daca nu te mai satura niciodata?
La ce bun eu,care pun atatea intrebari?
La ce bun orice?
La ce bun soare,caci oricum apune si nu ai de unde sa stii daca vei mai apuca sa vezi rasaritul?
La ce bun apa,daca setea ta n-o poate satura toate raurile din lume?
La ce bun rasul,cand pe fata ta ranile unei suferinte anterioare nu s-au inchis?
La ce bun iubirea cand nimeni nu stie cum sa iubeasca?
La ce bun privighetoarea cand toti in jurul ei sunt surzi?
La ce bun glasul daca nu poti tipa raul din tine?
La ce bun luna?Ca te invata existenta solitara si rece?
La ce bun lacrima daca oricum se va usca?
La ce bun viata daca oricum trebuie sa mori?
La ce bun?
La ce bun ploaia daca nu-ti poate spala pacatele?
La ce bun vantul daca nu te scututra de rele?
La ce bun focul,daca te arde doar pe dinauntru,lasand doar coaja?
La ce bun pamantul daca nu te mai satura niciodata?
La ce bun eu,care pun atatea intrebari?
" Rămâne-vom umbre pe tărâmul iubirii,
Fantastice umbre căutând adăpost.
În mersul nebun al clepsidrelor vremii
Pierduţi între suntem, vom fi şi am fost. "
Fantastice umbre căutând adăpost.
În mersul nebun al clepsidrelor vremii
Pierduţi între suntem, vom fi şi am fost. "
Un produs Blogger.
Viaţă şi blestem
Din categoria
- "viata si acordeoane" (50)
- ce bine ca ai fost (99)
- glasuri de ingeri (93)
- lumea din ochii mei (184)
Intoarcere-n timp
Reading challenge
The ones I truly love
document.getElementById('gr-fl-widget-1348127732').innerHTML=""; // in case no flash/js






