luni, 9 noiembrie 2009

S-au ridicat blocurile deasupra oamenilor si i-au adunat pe toti intr-o mare de cenusiu murdar.
E fascinant sa fii atent la oameni.Unora le-a ramas pe chip un zambet ratacit,la altii se vad gandurile adanc brazdate pe fata.Cei mai norocosi duc in spate poveri,pe care ti le paseaza,pe nesimtite,in inghesuiala din metrou.Si te trezesti ca urci scarile la Victoriei si ceva greu iti apasa pe umeri.Si-n spate e unul acre zambeste tamp.
"Bine ma,ti-o car eu,da' vezi ca o sa cobor la Avitorilor.Si n-o iau cu mine.
In metrou,o blonda sta langa mine si se uita cu jind la umeri!
"Hai,gata!Va ajunge.Unde sa o mai car si pe asta?!"
Am obosit sa car in spate toate poverile altora.Pe ale mele cine?Ah,am uitat.Eu mi le-am ascuns de mult.In manichiura french,in parul indreptat cu placa,si-n zambete aruncate oricui.
Daca le ascund nu inseamna ca le pot duce pe ale voastre.Daca am invatat sa spun ca mi-e bine,nu inseamna ca-mi e.Sau ca nu-mi e.
Hohotele de ras sunt rezultatul a prea multor urlete de plans.Prea multi pumni in fata m-au invatat sa tin acum capul sus.
De ce se simt oamenii obligati sa-ti impartaseasca din nefericirea lor cand te vad vesel?
Egoismul si indiferenta pe care mi le-am indus brusc,habar n-am daca-mi fac bine!Ce stiu sigur e ca nici rau nu fac.
Cateodata mie greu ca nu mai simt nimic.Ca nu ma mai impresioneaza nici zambetul de dimineata de la metrou,nici oamenii care se saruta in parc,nici biletelele ratacite in buzunarele paltoanelor.
Mi-e bine cu mine,dar in acelasi timp frustrant sa-mi analizez miscarile.Vreau sa fiu capabila de egoism,dar in acelasi timp sa nu ma opreasca nimic sa fiu sincera.
"Da,ma!Asta e situatia!Tu?Ce parere ai?"
Exista doua cai!Sa fie sau sa nu fie.
Fara jocuri complicate si intrebari cotite.Fara sa gandesc de doua ori daca sa zic sau nu.
Imaginea se degradeaza usor si se acopera de cuvinte din DEX si fraze pompoase,doar-doar s-o prinde celalalt ca tu de fapt vrei sa i te cuibaresti in brate sambete intregi,sa pierdeti nopti La Cetate,in Cismigiu sau sa va inghete si sufletul in voi,cand va plimbati de mana pe Smardan.
Pana o sa depasim discutiile de complezenta ramanem inchisi in doua lumi distincte.
A ta plina de culoare,cu vise de copii,a mea mai gri,pragmatica si rece.
Iar combinatia va fi una dezastruoasa,si va produce o explozie de gheata multicolora.

Din nou,o amestecatura de cuvinte fara noima.Nu se leaga intre ele,si nu spun nimic.

3 comentarii:

Jokerstyle spunea...

...nu spui nimic , doar te lauzi :))

sabina spunea...

da,ca sunt inumana:)

Daniel spunea...

"Cateodata mie greu ca nu mai simt nimic.Ca nu ma mai impresioneaza..." tin minte ca era greu cand am realizat si eu asta, dar m-am obisnuit si acum nu mai e asa "evident".

Trimiteți un comentariu