Rigor Mortis?

Geamul deschis aduce in casa un miros nou.Un miros de sange,de moarte de cadavre aflate intr-o stare avansata de putrefactie.
Nu se mai satura sa insipre tot mirosul ala dulce,acru,ciudat intepator.
Isi trage repede in picioare bocancii rupti cu talpa groasa,plini de tinte.Santurile din talpa inca poarta ramasite din sangele golanilor si al boschetarilor pe care i-a batut crunt,pe care i-a calcat in picioare,la propriu,pana le-a zdrelit pielea de pe fata.
Alearga in strada.Trage si mai insetat in plamani mirosul de moarte.
Si totusi,de unde vine mirosul?
Sub pamant,sub trotuare,sub strazile pe care calca el acum stau ascunsi milioane de morti.Sigucigasi cu venele taiate sau creieri inecati in alcool cu diazepam,batrani schiloditi de vreme si copii morti inainte de timp,tinere fecioare moarte inainte sa atinga apogeul placerii,oameni omorati cu baionete,pistoale,cutite,prin strangulare.
Toti zac morti sub pamant.
Printre morti,amestecati zac pana si aurolacii pe care i-a omorat chiar el,cu mainile goale sau cu bocancii hidosi.
De la ei vine mirosul.Toti zac schimonosit,cu carnea scursa trei sferuri de pe oase,cu dintii ranjiti.
Nu conteaza care,cum,in ce fel sau de ce a murit.Toti au sfarsit acoperiti de pamant,mancati de viermi,cu sute de gandaci colcaind pe trupurile lipsite de vlaga,intrand si iesind nestingheriti in si din orificiile corpurilor vinete.
Nici asfaltul,nici miile de oamenii care trec pe deasupra,nici ambuteiajele de masini nu acopera mirosul ranced de cadavre.
Dar lui ii place.Miroase frumos,il ameteste si-l zapaceste.Miros de puroi,sange,putrefactie,de la mortii vechi,amestecat cu miros de formol,chimicale,spirt si substante dezinfectante,de la mortii noi.
Toate ii gadila narile si ascut simtul mirosului.
Da' unde-s?Alearga nebun pe strazi respirand din ce in ce mai cu patos si incercand sa-i gaseasca pe aceia care imprastie toata nebunia asta.
Un milion de oameni zac morti sub pamant si-i hranesc creierul cu mirosul lor si el nu e acolo cu ei.
Unde ar putea sa fie?
Sub pamant,unde altundeva?Talpile groase ale bocancilor izbesc scarile de la metrou.
Mirosul e din ce in ce mai puternic.Inseamna ca e aproape.
Un aurolac se aseaza pe scaunul de langa el.Se ridica si-ncepe sa-l loveasca dar aurolacul nu se misca.
I s-a facut o sete nebuna de crima.Ar vrea sa-i izbeasca teasta cu bocancul,sa-l umple de sange,sa-i smulga dintii unul cate unul dupa ce,in prealabil,l-a asezat cu gura deschisa pe marinea bordurii si i-a trantit bocancul in moalele capului.
Maxilarul de jos i se balangane pana aproape de piept,in timp ce el a ajuns cu smulsul aproape de masele.
Dar totusi,aurolacul nu se misca.
Simte in gura un gust dulceag,metalic.Sange.Geamul usii metroului ii oglindeste chipul.Jumatate de cap e deformat si din el se scurg siroaie de sange.Are hainele zdrelite si fata vanata.Un fir de ata ii atarna in coltul gurii.
Trage de el si buzele i se descos...
Isi plimba mana pe gat si descopera o taietura mare,ce se intinde pe torace in jos,cusuta complet inestetic,la intamplare.
Acum isi aduce aminte si de femeia hidoasa,careia ii atarnau suncile pana la podea,cu o gusa imensa.L-a trantit pe masa din metal rece si a inceput sa-l cioparteasca.Tot ea i-a cusut buzele si l-a taiat de la gat in jos.Ea l-a insailat cu ata de macrame,cu un ac de 10 centimetri,ruginit de atata sange.
Cand a ajuns deasupra madularului s-a oprit.
Desi in stare flasca i-a trezit pofta nebuna de orgii.S-a masturbat acolo,in morga spitalului,cu sute de morti in preajma,pe mese sau in sertare.S-a dezbracat acolo,de fata cu el,gafaind cu ochii la madularul,pana nu de mult excitant.
Aurolacul scoate din buzunar o batista plina de sange cu care isi sterge naduseala de pe frunte.Din batista cade zgarda din piele neagra,cu tinte,pe care o purta el,aseara in parc...
Un vierme ii iese din nas si se intalneste pe obraz cu gandacul care tocmai fusese in vizita in urechea stanga.
Ochii supureaza si ei,gata sa iasa din orbite...