vineri, 6 februarie 2009

Abia te trezesti dimineata,iti dezlipesti cu greu pleoapele,si privirea iti ramane atintita pe tavan.
Corpul inert se lasa prada cearceafurilor din bumbac chinezesc si refuza sa raspunda comenzilor creierului.
Pe tavanul varuit in alb se deruleaza un film mut.Chipuri cunoscute,miscari familiare,locuri vazute de mult.Toate se misca deasupra ochilor tai.Te vezi mergand prin livezi,jucandu-te cu apa intr-o curte mare,doi uriasi rad si te ridica in brate,apoi unul te prinde si-ti inroseste buzele cu un ardei iute.Apoi te vezi pe bancile scolii.Razi si plangi.Te-ai indragostit.Ai auzit de cateva ori vorbindu-se despre moarte si acum iti place sa spui intr-una ca ai vrea sa mori.
Cu fiecare secventa a filmului esti tot mai mare.Deodata te vezi om in toata firea,pus in situatia de a lua decizii.Alegi cu cine te imprietenesti,pe cine iubesti,ce vrei sa faci.
Liniste.Nu e nimeni in preajma.Stai intr-un colt si pleng.Moartea se ridica in valuri si vine spre tine.Lumea din jur a murit.
O mana se intinde usor spre tine si te ajuta sa te ridici.Incepi sa zambesti si nu poti sa nu remarci inelul din aur,in forma de fluture,batut in pietricele mici.
Razi si te inconjori din nou de oameni,iar moartea isi desface usor latul.
Oameni,multi oameni.Muzica.Haos.Esti foarte fericit ca atat lume iti zambeste si te roaga sa le fii prieten.Intr-un col,o pereche de ochi te priveste.Nu stii de ce,dar parca are ochi de gheisa.Ii zambesti discret si-ai vrea sa-i spui ceva,dar valul de oameni te izbeste.Ridica mana si-ti spune ca nu e cazul sa iti faci griji.Nu poti sa nu remarci inelul din aur,in forma de fluture,batut in pietricele mici.
O mare de oameni,o scena imensa,si pe un piedestal esti tu.Esti ocupat sa te inalti,sa fii fericit,sa crezi ca lumea te iubeste.Perechea de ochi se intuneca si ramane in urma.
Pamantul se cutremura,piedestalul se sfarama,haosul se transforma in liniste.Peretii cad buluc peste tine.Moartea se apropie din nou de tine si te imbratiseaza.Stie ca de data asta esti a ei.
Esti din nou singur si linistea te asurzeste.Mii de ganduri de ieri te bantuie,iar mocheta e doar un lac de lacrimi.
Filmul se termina si un fasait puternic iti invie toate simturile.
Deschizi usa si din spatele ei apare o pereche de ochi,parca de gheisa.Nu poti sa nu remarci inelul din aur,in forma de fluture,batut in pietricele mici.
-Ce dracu' faci fetita?Sun de-o juma' de ora.Ai murit?
-Aproape...

E o poveste despre mine.Despre lume si oameni.Despre moarte si ingeri.
E o poveste despre noi si prietenie.
E o poveste despre EA.
E povestea unui inel din aur,in forma de fluture,batut in pietricele mici.
E povestea ta!

7 comentarii:

camy spunea...

fara titlu...dar suna bine...totusi e ciudata...
Moartea...nu-mi place moartea...inceput trist...mijloc plin de sperante...sfarsit cam trist...

sabina spunea...

@camy: nu am gasit ceva care sa se potriveasca drept titlu.
ba din contra,tocmai sfarsitul e plin de sperante.

Anonim spunea...

si eu te iubesc muult, iar ochii de gheisa nu te vor privi mereu insa vor fii acolo de fiecare data cand vei avea nevoie

UN OM spunea...

hmmm nici mie nu-mi place cand citesc prea multa moarte... dar apreciez again talentul scriitoricesc. felicitari

sabina spunea...

@un om: dar nu e despre moarte!!!
ba din contra!e despre viata,despre sansa,despre inceput,despre prietenie!:)

Mara spunea...

;))
te iubesc si am s-o fac pana ai sa uiti de tine :P

sabina spunea...

@mara: asta-ti mai lipsea sa uit de mine!sa te-ntreb toata ziua cine sunt...:))

Trimiteți un comentariu