La mulţi ani, ŢIE!

Astăzi este ziua în care s-a născut cel mai important om din viața mea. Fără nici un fel de exagerare.

Am căutat miliarde de cuvinte prin care să-ți spun cel mai frumos La mulți ani! pe care ți l-am spus vreodată, dar niciunele nu par a se așeza cum trebuie și să transmită toate câte mi se-nvalmasesc în minte. Am să aleg, de data asta, să nu-ți spun tocmai un La mulți ani!, ci mai degrabă să-ți spun de ce ești TU cel mai important om din viața mea.

Consider că a venit momentul să vorbesc despre asta. Să recunosc, în mod asumat și cât se poate de public, că te iubesc.
Nu e ceva ce am descoperit sau ceva ce a început acum. E ceva ce sunt convinsă că simt de aproape 27 de ani, și, dacă teoria științifică se aplică și în cazul ăsta, conștientizez de 23 de ani.
Nu pot găsi un alt moment mai potrivit decât ăsta să îți mulțumesc.
Pentru toate nopțile nedormite din cauza mea (nu știu exact câte au fost), pentru tot timpul pe care mi l-ai dedicat, pentru că ți-ai dorit mai mult decât oricine altcineva să reușesc. Și pentru toată răbdarea pe care ai avut-o când m-ai învățat să vorbesc și te-ai încăpățânat să zic "Rață" din prima, și pentru problemele la matematică la care m-ai ajutat în toate vacanțele de vară, pentru că mi-ai pus în braţe într-o vară "Domnul Trandafir" şi m-ai obligat să-l citesc (atunci am descoperit pasiunea pentru cărţi), dar mai ales pentru toate celelalte momente în care adolescentul rebel a hotărât să se manifeste.

Îți mulțumesc ȚIE, pentru că ceea ce sunt astăzi ți se datorează într-o proporție copleșitoare. Cele mai importante lecții legate de umanitate și iertare de la tine le-am învățat. Verticalitatea și indulgența tot de la tine le-am învățat. Fără să știi, ai lăsat cea mai mare amprenta asupra dezvoltării mele de până acum. Pentru că nu a existat vreun moment când, aflată în fața unei răscruci și neștiind pe care drum să apuc, să nu mă gândesc ce ai zice tu. Iar asta m-a ajutat de cele mai multe ori să iau deciziile cele mai bune pentru mine.
Îți mulțumesc pentru atunci când te-ai bucurat împreună cu mine, pentru atunci când m-ai certat și când m-ai învățat, pentru atunci când m-ai făcut să înțeleg care-i diferența dintre bine și rău.

Iertare mi-am cerut în nerepetate rânduri, pentru idioțeniile făcute de-a lungul timpului. Dar să-ți spun că te iubesc, nu mă întreba de ce, n-am avut niciodată curajul.
Dacă aș fi putut alege unde să mă nasc și alături de cine, cred că nu aș fi putut face niciodată o alegere mai bună. Iar dacă a fost alegerea mea, atunci nu pot decât să o consider ca fiind prima și cea mai bună decizie luată vreodată.

Din tot sufletul îmi doresc ca niciodată să nu existe vreun moment care să fim nevoiți să ne despărțim sufletește. Indiferent cât de departe am fost vreodată, întotdeauna eu am fost lângă tine și știu că și tu. Chiar dacă nu ai recunoscut-o niciodată. Că doar, de, e o trăsătură de familie și ne e teamă să ne spunem diverse, cu voce tare.
Ești cel mai important om din viața mea! Să nu uiți niciodată cât te iubesc și cât insemni pentru mine.
Ceea ce sunt astăzi ți se datorează în cea mai mare parte ție!

Pentru toate astea şi pentru toate celelalte, îţi mulţumesc!
Îmi doresc să ai o viaţă plină numai cu bucurii, cât se poate de multă sănătate şi linişte!
La mulţi ani!