ce vreme de cacat...ploaia asta imi provoaca o stare de lene.mai rau e ca ma enerveaza si ma face mai irascibila decat sunt de obicei(da,se poate!).as zbura.daca umbrela mea ar putea face asta...imagineaza-ti sa vezi un om care zboara cu o umbrela alba.cum ar fi?numai ca tu,nu mai putea vedea,nu ai avea puterea asta.pentru ca as zbura deasupra norilor,cat mai aproape de soare.mi-am pune niste slapi,pantaloni scurti si un tricou si m-as plimba tantosa din nor in nor.as rade de oamenii care alearga care,incotro sa se adaposteasca de ploaia.iar pe norul de deasupra ta m-as dezlantui intr-un dans nebunesc iar el sub miscarile picioarelor isi va scutura si ultima picatura udandu-te pana la piele.m-as amuza teribil de imaginea asta.iar eu,acolo sus,ma voi desfata cu razele soarelui care ma lumineaza doar pe mine,singurul trup pe care-l mangaie va fi al meu,in timp ce voi alergati buimaci pe strazi si v-ati dori si voi macar o raza din el.oh,prostilor ce sunteti...nici pana azi nu ati aflat ca ploaia purifica?ca va spala pacatele?si voi fugiti...o sa va fac un cadou...fiecaruia dintre voi o sa va dau o umbrela.sa zburati voi in locul meu deasupra norilor,si sa raman eu singura,aici,sub ploaie.sa alerg desculta pe strazi,sa adulmec insetata mirosul de asfalt umed,sa ma bag sub fiecare copac,sa-l trag de crengi si sa ma ude leorca,sa simt cum imi siroieste apa din par pe frunte si mai jos pe linia nasului,poticnindu-se cateva clipe pe buzele pline,colorate de ciresele de mai,si de acolo pe gatul neted,conturand apoi din ce in ce mai clar sanii care se ivesc nerusinati de sub ia alba de panza topita...Doamne,cata fericire respir...
dar voi,de acolo de sus ati vedea toate astea,si v-ati da seama ca asta este adevarata viata si ca asa ar trebui sa te comporti cu ploaia,s-o iubesti si nicidecum sa vrei sa o alungi sau mai degraba sa fugi tu de ea.atunci v-ati dori sa reveniti toti aici,sa va bucurati asa cum fac eu.v-ati lua umbrelele si ati pluti usor pana la pamant...
fir-ati ai dracu'de oameni!nicicum nu scap de voi...
skip to main |
skip to sidebar
...pentru ca nu mai e de mult doar disperare si lacrimi
luni, 31 martie 2008
" Rămâne-vom umbre pe tărâmul iubirii,
Fantastice umbre căutând adăpost.
În mersul nebun al clepsidrelor vremii
Pierduţi între suntem, vom fi şi am fost. "
Fantastice umbre căutând adăpost.
În mersul nebun al clepsidrelor vremii
Pierduţi între suntem, vom fi şi am fost. "
Un produs Blogger.
Viaţă şi blestem
Din categoria
- "viata si acordeoane" (50)
- ce bine ca ai fost (99)
- glasuri de ingeri (93)
- lumea din ochii mei (184)
Intoarcere-n timp
Reading challenge
The ones I truly love
document.getElementById('gr-fl-widget-1348127732').innerHTML=""; // in case no flash/js
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu