I used to love him,but i had to kill...

Ianuarie,Bucuresti.E dimineata si ies din scara blocului,grabita spre birou.Nasul si urechile imi ingheata instantaneu,narile se lipesc si ele de ger.Mainile inca imi sunt incalzite de buzunarele generoase ale blanitei negre.Raceala care imi da tarcoale de ceva zile ma obliga sa-mi suflu nasul,si implicit,mainile amortesc inghetate,acum si ele.
Ianuarie,Bucuresti.E dimineata si e frig.E prima ninsoare de anul asta.Nimic special.Numai ca e prima ninsoare de iarna asta.Prima pe care o vad.Ma asteptam la altceva.Credeam ca va trezi in mine amintiri si dureri pe care ma chinui de mult sa le innabus.Credeam ca prima ninsoare fara tine imi va rascoli toate gandurile,te va aduce inapoi in minte in chip de monstru,ca imi va distruge iar toate visele faurite fara tine si ca ma va face sa plang cum n-am mai facut-o de atata timp.Credeam ca am sa cad intr-o letargie nesimtita,si-am sa ma inchid din nou intr-o lume ingradita cu geamuri inalte de sticla,din care sa nu aud nimic.
Ianuarie,Bucuresti.E dimineata si nimic din toate astea nu s-au intamplat.Nu plang,nu am sufletul sfasiat in doua si nu mi-e dor de tine.Se poate ca te-am uitat.Am asteptat atat de mult ca aducerile aminte de tine sa nu-mi mai provoace morti repetate ale sufletului,si azi,cand s-a intamplat sunt bulversata.Nu-mi inchipuiam sa se intample vreodata asta.Poate ai asteptat sa pleci cu ce ai venit.Cu prima ninsoare.Ar fi fost poate mai bine sa vad prima ninsoare inainte de Craciun,iar tu sa fi plecat de atunci.Au fost cele mai urate sarbatori.Am plans,am privit in gol,am tipat,m-am gandit la tine.Niciunde,anul asta de sarbatori,nu mi-am gasit locul.Poate doar in bratele mamei care m-a invaluit cu atata dragoste,ca niciodata inainte,simtind poate ca mi-e dor de tine.Nu i-am spus,si nici ea n-a intrebat.M-a surprins doar de cateva ori cu ochii rosii,m-a vazut plangand cand am impodobit bradul si mi-a simtit tristetea din glasul sugrumat de lacrimi cand i-am zis"La multi ani!"de Anul Nou.
Ianuarie,Bucuresti.E dimineata si ascult "Undeva in Vama".Am inceput sa visez cu ochii deschisi,e primul zambet cald dupa atata timp,sub gerul de afara sufletul s-a topit si a redevenit uman.Ochii si-au recapatat licarirea vesela,infantila.Oamenii ma privesc si-mi zambesc.Parca toti mi-ar citi pe chip eliberarea si descatusarea asteptata de atata vreme.Am reusit in sfarsit sa omor setea si dragostea si dorul de tine...
Ianuarie,Bucuresti.E dimineata si nu-mi mai este dor de tine...

"Te-am iubit fraiere..."